De la „cibernetica universului” la PC.

În vremea studenției mele exista cutuma ca, după primii doi ani de studii generale să îți exprimi opțiunea pentru o anume specializare din profilul facultății. Am exprimat două opțiuni; prima pentru mecanica corpului solid la catedra condusă de acad. Caius Iacob și a doua la astronomie la catedra condusă de acad. C. Demetrescu. Decanatul facultății de matematică-mecanică pe care o urmam, a hotărât să mă repartizeze la secția de astronomie. Deși eram un admirator al acad. Caius Iacob, am decis să urmez repartiția primită la astronomie din trei motive: primul era noutățile din domeniul astronauticii acelei epoci de debut al cuceririi spațiului cosmic, al doilea era faptul că natura mea proprie era înclinată spre geometria spațiului mai degrabă decât contorizarea numerică și poate al treilea motiv era unul banal legat de simpla pasivitate, întrucât ar fi trebuit să mă stresez cu intervențiile pe care trebuia să le fac, pentru a schimba repartizarea. Nu mi-a părut rău niciodată că am procedat așa. Când cursurile de specialitate au început să se desfășoare în clădirile din curtea Observatorului Astronomic, chiar m-am bucurat. Era un loc plin de copaci și verdeață gard-în-gard cu actualul Parc Carol. Apoi profesorii și cercetătorii din observator m-au captivat imediat. Primii cu care am intrat în contact au fost profesorii C. Drâmbă, C. Popovici și N. Dinulescu, pe conf. univ. Ieronim Mihăilă îl știam de la cursul general din facultate, la observator avându-l iar ca profesor la „calculul orbitelor”. Dintre cercetători primii pe care i-am cunoscut, au fost dr. Emilia Țifrea șefa de la colectivul „solar” și apoi dr. Magdalena Cârșmaru și I.C. Sîngeorzan de la colectivul „sateliți”. Nici până astăzi nu știu de ce m-am apropiat de colectivele de la secția „astrofizică” și nu de cei de la „astronomie fundamentală” cu specialitățile astrometrie, meridian și mici planete. Cert este că am avut mereu înclinații spre „astrofizică”, dovada este că subiectul pentru lucrarea de licență nu mi l-am ales din lista de subiecte ce ni se punea la dispoziție. Prof. Călin Popovici avea să aprecieze această alegere, era vorba de „transferul energiei interne în fotosfera soarelui”. În timpul practicii studențești pe care am desfășurat-o în obsevator, fiind atras de observațiile de noapte, am ajuns în contact cu cercetătorul I.C. Sîngeorzan de la colectivul „sateliți”, care cu multă dibăcie m-a atras către pasiunea lui de răspândire în rândul populației a cunoștințelor despre univers. Așa am ajuns membru fondator la Clubul PRIETENII COSMOSULUI de la Casa de Cultură din sectorul în care funcționa observatorul astronomic, alături de el și avându-l ca președinte. Printre multe alte activități am contribuit și la realizarea primului număr și unicul din Seria I din revista ANDROMEDA (cea cu fotografia nebuloasei pe copertă). Exemplarul pe care l-am preluat de pe internet și al cărui cuprins este redat mai jos, este Seria II reeditarea Seriei I, dar cu emblema ASTROCLUBULUI CENTRAL BUCUREȘTI înființat de I.C. Sîngeorzan după repartiția mea în învățământ. ASTROCLUBULUI CENTRAL BUCUREȘTI a înlocuit clubul PRIETENII COSMOSULUI în momentul când I.C. Sîngeorzan a plecat definitiv din cercetarea profesionistă în astronomie de la observator, pentru a se dedica exclusiv răspândirii astronomiei în rândul populației ca muzeograf la Observatorul Astronomic Popular din București. Deși profesor de matematică în învățământul liceal, am păstrat legătura cu I.C. Sîngeorzan. Am fost cooptat ca membru fondator al ASTROCLUBULUI având carnetul cu NR. 57 și am participat la ședințe și conferințe. În revista ANDROMEDA am contribuit cu o recenzie „Cibernetica universului” la un fragment tradus din cartea în limba franceză a lui Albert Ducrocq „Romanul materiei”. (foto. 1) Mai târziu, când am solicitat prof. Călin Popovici să mă transfer din învățământ după trei ani de la repartiția guvernamentală, avea să mă primească cu brațele deschise în secția pe care o conducea la Observatorul Astronomic al Academiei R.S.R din București și m-a repartizat în „Colectivul de Cercetări Spațiale” care era în dezvoltare și unde mai era nevoie de o persoană. Am devenit astfel profesionist în domeniul astronomiei, fiind încadrat chiar „astronom” și nu cercetător științific. Nu m-a deranjat că nu am ajuns la colectivul „solar”, pentru că faptul de a lucra în domeniul de top pe atunci al „studierii sateliților artificiali ai pământului”, plus faptul că eram în colectiv cu foști colegi de facultate Harald Alexandrescu și Gh. Vass, mi s-a părut lucru normal. Mi-am continuat în această nouă calitate și munca paralelă de membru al ASTROCLUBULUI de conferințe publice în București cât și prin țară în cadrul campaniei de răspândire a cunoștințelor științifice organizate de Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii (SRSC) aflată sub tutela PCR.

foto. 1 Ca astronom la observator la „Colectivului de cercetări spațiale” din secția ASTROFIZICĂ am participat la observarea SAP (sateliți artificiali ai pământului) și deși nu eram cercetător științific, lucram alături de ceilalți cercetători din colectiv atât la prelucrarea cât și la valorificarea obsevațiilor prin comunicări științifice. Această activitate m-a apropiat de cercetătorii din observator care încercau să-și ușureze munca de calcule „astronomice” cu ajutorul calculatoarelor electronice. Calculatoarele de mare capacitate la acea vreme, au ajuns și în România, mai întâi la Academia de Studii Economice unde a fost instalat primul IBM 360. Am învățat împreună cu colegii FORTRAN 77 care era un limbaj de programare potrivit pentru calculele științifice. Programul și datele de observație erau introduse de pe cartele în computer și după obținerea rezultatelor erau interpretate și formau obiectul comunicărilor științifice din domeniul geodeziei spațiale cu SAP. Programatorul avea formulare speciale cu rânduri și coloane pe care scria de mână cu majuscule, cifre și semne după caz, pentru liniile de program sau seturile de date, pe care apoi le da unui operator perforator de cartele care transpunea la mașina de perforat ce s-a scris pe formulare. Teancul de cartele era apoi depus la dispecerul de la sala calculatorului care le băga în sistemul de operare. După prelucrare erai anunțat și preluai setul de cartele și rezultatele livrate de imprimanta calculatorului (tipărea numai cu majuscule). De mare ajutor în realizarea cartelelor pentru program și date mi-a fost dna. Any Enger operator perforare cartele de calculator de la ISPE, o pasionată amatoare de astronomie (o cunoșteam bine de la PRIETENII COSMOSULUI și apoi de la ASTROCLUBUL CENTRAL BUCUREȘTI). Ca semn de prietenie și prețuire mi-a făcut trei cartele cu prenumele meu NECULAI în roșu, galben și albastru, pe care le vedeți mai jos, montaj demonstrând tehnica specială aplicată (foto. 2). Astfel de cartele puteau fi executate doar de profesioniști, întrucât regula generală era de o singură perforație pe coloană, iar la numele meu regula trebuia încălcată.

foto. 2 Urmare a revoltei astrofizicienilor secției rămași fără „șeful” prof. Călin Popovici care a decedat și despre care am vorbit pe larg în „ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ cu exemplificări” [1] am părăsit împreună cu alți colegi ai secțíei observatorul, transferându-mă în calitate de referent de specialitate - consultant la Institutul Român de Consulting ROMCONSULT. În noua calitate m-am calificat prin curs postuniversitar la Academia de Studii Economice drept consultant internațional. Am continuat să țin legătura cu colegii care au părăsit observatorul și cu ASTROCLUBUL CENTRAL din București. Ca matematician am reprezentat și ROMCONSULT la Centrul de Calcul al MCECEI (Ministerul de Comerț Exterior și Cooperare Economică Internațională). Am părăsit această instituție când am fost trimis pe contract ca profesor cooperant în cadrul PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Cooperare Internațională) în Maroc. Am predat ca profesor de matematică timp de doi ani la liceu în limba franceză și la rezilierea contractului m-am întors în România. Am intrat prin examen în 1984 ca analist/programator la Centrul de Calcul al MCECEI, am lucrat ca analist/programator pe FELIX-C în COBOL (limbaj de programare pentru aplicații economice) și am și obținut către sfârșitul anului calificarea de „analist mini-sisteme de calcul” prin specializare la ICCI (Institutul Central de Conducere și Informatică - 1973). Diploma obținută la ICCI îmi va acorda dreptul de a îndeplini și funcții în domeniul informaticii. Am învățat cum să fac analiza unui proiect, să stabilesc ce limbaj este bun pentru programarea aplicației, am trecut de la programarea haotică la cea structurată și am înțeles cum lucrează un calculator pe regiștri și sistemul de operare. Diploma obținută mi-a acordat dreptul de opera pe CORAL și a ocupa funcția de analist/programator din domeniul informaticii. Așa am intrat cu drepturi depline în IT pe sisteme de calcul moderne și am scăpat de lucru cu cartele perforate. Am învățat un nou limbaj de programare COBOL specific pentru mediul economic și am ajuns apoi șef de oficiu de calcul la TEHNOFORESTEXPORT și director de centru de calcul al Centralei de Exploatare a Lemnului. Când am pus în funcțiune minisistemul CORAL cu 16 terminale cablate prin diversele servicii la TEHNOFORESTEXPORT, când operam la discurile de masă care lucrau la 380v sau făceam backup pe benzi magnetice, nu bănuiam că va trece puțin timp până ce calculatoarele FELIX-C din săli speciale și minicalculatoarele INDEPENDENT, CORAL care încăpeau într-o cameră obișnuită, vor fi înlocuite de desktopuri independente legate prin internet aproape pe fiecare birou. Așa am trecut prin diverse stadii ale dezvoltării informaticii la noi în România, adaptându-mă mereu și învățând să lucrez cu mijloacele informatice și diferite limbaje de programare. Am început deci cu FORTRAN 77 și COBOL pentru calculatoare IBM 360 și FELIX-C, am învățat teletransmisie de date prin cablu telefonic, apoi rețele pe minicalculatoare CORAL (16 terminale pentru culegeri de date și prelucrarea programelor în COBOL, DBase, FoxBase), apoi PC-urile românești TPD, JUNIOR, FELIX PC cu memorie pe diskete floppy de 5 inch. În final am utilizat mai întâi primele PC-uri (Hdd de 10Mb au fost cele mai puțin fiabile, floppy de 3 inch 720 Kb apoi 1,44 Mb) venite în țară de la furnizorii din contractele de comerț exterior (foto. 3) și am ajuns la rețelele moderne de PC prin cablu apoi wireless.

foto. 3 comparație floppy de 8,5,3 inch. Când in București lucram cu rețele de PC cablate, cineva curajos de la un oficiu de calcul din Piatra Neamț (din domeniul exploatării lemnului) a implementat wireless, care apoi a fost preluat și în București la oficiile de calcul. Cam pe la „revoluție” a apărut și internetul fiind cred eu printre primii din România cu cont la YAHOO. România a fost acum conectată la economia mondială direct, a fost un salt remarcabil! Șansa mea a fost să lucrez în domeniul comerțului exterior unde foamea de valută străină a PCR era mare și echipamentele se repartizau mai ușor ca în alte domenii precum învățământ, medicină, administrație și chiar cercetare. Experiența dobândită ca șef de oficiu de calcul (45 de regulă și pentru câteva luni chiar 90 analiști/operatori cu studii medii), cât și îndemânarea mea tehnică mi-au permis să fac față oricăre provocări din domeniul informaticii atât ca programare Dbase, Foxbase, Basic, la lucru cu diverse sisteme de operare, DOS 6.3, AIX, WINDOWS, LINUX precum și la asamblare și depanare de calculatoare și periferice. Era muncă multă și informaticienii nu erau plătiți și prețuiți ca în epoca actuală. Singura înlesnire era procurarea de ochelari (lucrul cu ecranul deteriorează vederea) și nu sporuri sau scutiri de impozit ca acum. În orice funcție ai fi fost, dacă aveai studii universitare sau economice erai plătit cu o clasă de salarizare mai puțin decât un inginer cu studii politehnice. De la rețeaua cablată de 32 de calculatoare de tip IBM-286 conduse de două servăre în miroring de tip IBM-PS/2 de prin 1987 (cu imprimante IBM cu ace care permiteau obținerea simultană de original plus două copii pe hârtie specială de imprimantă cu găuri pe cele două margini pentru avansare continuă, la fel ca cea pentru calculatoarele mari IBM360 sau FELIX-C) am ajuns la desktopuri și laptopuri (cu imprimante cu jet de cerneală mai întâi alb-negru EPSON apoi HP sau CANON și color) legate în fiecare birou prin internet. Nu a mai fost nevoie nici de server cu sistem de operare LINUX pentru administrarea rețelei. Incredibil de repede. Descrierea pe care am făcut-o este o experiență personală, se întinde de la 1966 până în actualitate și se vrea o scurtă retrospectivă a evoluției informaticii în România. Este o istorie fascinantă a dezvoltării IT pe care tânăra generație de acum, care trăiește în epoca smartphone, o poate doar bănui. Evoluția a fost atât de rapidă chiar și în România, nu are o vechime mai mare de cca. 30 de ani și s-a petrecut în paralel cu dezvoltarea astronomiei și astronauticii pe plan mondial. În 1957 se lansa SPUTNIK 1, în 1969 primul om pășea pe Lună și acum proiectăm să colonizăm Luna și planeta Marte. De la programarea pe cartele la operarea pe telefonul mobil este o evoluție de domeniul SF, nebănuită cu câteva zeci de ani în urmă. Oare ce ne rezervă viitorul? Neculai Rădulescu – astronom, iulie 2023

Prin CLISURA DUNĂRII și împrejurimi.

                                       

     Început de septembrie 2021. După Thassos și tratament la Mangalia ne-am hotărât să încercăm ceva diferit și am găsit de interes o plimbare prin Clisura Dunării. 

    Căutând pe internet am contactat DirectBooking și am ajuns ca de obicei la CristianTour. Îmbarcare de lângă Gara Basarab în autocar Mementobus. 

    Autobuzul nostru avea 60 de locuri și s-a completat cu seniori, câțiva tineri și 2 copii. De distanțare nu putea fi vorba, iar măscuțe, puține. Pe parcurs măscuțele au devenit și mai rare. Nu știam cine și dacă are ceva doveditor pentru COVID-19. 

    Risc asumat, am ajuns după un popas de masă și o oprire la Orșova pentru cumpărat apă de la Lidl, la destinație. Am vizitat tot în Orșova și catedrala romano-catolică „Neprihănita Zămislire” terminată în 1974 monument istoric care nu impresionează prin altceva decât construirea în vremea comunismului. O parte din călători printre care și noi am fost cazați la pensiunea STEAUA DUNĂRII (cea mai veche din zonă) și restul la pensiunea IULIA ceva mai departe. Ambele pensiuni sunt în localitatea EȘALNIȚA care nu trebuie confundate cu IȘALINIȚA care este ca un cartier al Turnu Severinului. 

 

     La STEAUA DUNĂRII am primit o cameră confortabilă la nivelul șoselei, restaurantul fiind două niveluri mai jos pe malul Dunării. Camera cu trei paturi (pentru noi doi cam mult, o familie cu copil a primit doar cu două paturi și un fotoliu fără lenjerie care a mai costat încă 50 lei pe zi) era îngrijită cu baie, dar cu hârtie igienică insuficientă pentru cele 5 zile (meteahnă curentă în unele locații la noi, dar inexistentă în străinătate). Cazați în corpul cu arhitectură veche al pensiunii, cel modern cu piscină și arhitectură modernă neutilizat când am fost noi acolo, ne-am bucurat de faptul că restaurantul era pe malul Dunării și puteam avea vedere în lungul ei. Debarcaderul pensiunii permitea condiții optime pentru admirarea un răsărit de soare. Am început deci cu cina, patronul pensiunii fiind printre noi. Mâncare bună, companie la masă stabilită ad-hoc plăcută, deși nu ne cunoșteam.

 

 

     În prima zi întreagă aveam de făcut plimbare cu barca cu motor prin clisură și vizită la Herculane. Sculați devreme după un mic dejun consistent, îmbarcați în autocar am recuperat restul participanților la excursie de la pensiunea IULIA și am oprit la debarcaderul cu bărcuțe cu motor (circa 12 persoane per barcă) și cu întreaga flotilă am pornit să vedem Capul lui Decebal (vizitat și la ducere și la întoarcere), Tabula Traiană, Peștera Veterani (după numele generalului italian Veterani care a refortificat-o prin sec. XVII ) și mănăstirea Mraconia care are o poziție spectaculoasă.

5 ani de cercetare și publicistică privind istoria astronomiei românești.

NECULAI RĂDULESCU astronom, membru de onoare al Astroclubului București

Abstract: Având expereiență în domeniul astronomiei atât ca licențiat în specialitate, apoi ca astronom și profesor am valorificat în decursul timpului aceste abilități conferențiind în fața unui larg public din capitală și din țară. Fiind printre membrii fondatori ai Astroclubului Central din București încă de la începutul carierei profesionale, am fost alături de mișcarea de amatori astronomi, Influențat în acest sens de acad. Călin Popovici și I.C.Sângeorzan, amândoi popularizatori al astronomiei.

Când m-am pensionat am reluat activitatea de răspândire a cunoștințelor în domeniu prin mijloacele care mi-au fost mai la îndemână. Pe parcursul a peste 5 ani am publicat articole pe internet în două bloguri personale, în revista PAȘI SPRE INFINIT a Asociației SIRIUS - Bârlad și am publicat o carte „ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ cu exemplificări” pentru a-mi susține teza că astronomia este un important factor de socializare în epoca contemporană.

Prezentarea va avea un caracter statistic și descriptiv diferențiat pe domenii, conexiuni, personalități ale cercetării astronomice românești și străine cu care am avut contact nemijlocit si nu în ultimul rând implicarea în activitatea amatorilor astronomi legată atât de observarea practică a cerului cât și de prezentarea unor aspecte din istoria astronomiei românești.

* * *

Dorința de a publica este un impuls intern, care are  poate o explicație în satisfacerea unui orgoliu, dar poate fi nu numai aceasta. Dorința poate fi satisfăcută în cel mai fericit caz, sau poate fi trecută la insatisfacțiilr personale din motive de timiditate, frică de evaluarea semenilor sau pur și simplu lene. Dacă dorința este suficient de puternică, adică te scoală noaptea pentru a scrie căteva gănduri, atunci se materializează adesea în ceva publicabil și rareori rămâne în vreun sertar. Procesul de elaborare a unei scrieri pentru publicare este laborios și presupune multe provocări la care trebuie să faci față. Mai întâi îți trebuie ideea, poate cel mai important gând, apoi trebuie să ai suficiente cunoștințe de editare (informaticienii sau cei cu astfel de abilități sunt favorizați), trebuie apoi să renunți de multe ori la alte activități sau să-ți neglijezi obligațiile familiale și mai ales în final sî dispui de mijloace de publicare online sau offline.

La mine dorința a apărut în ultimii ani după pensionare și a putut fi satisfăcută din cauza unei trăsături de caracter care se întîlnește și la alți semeni, de a răspunde provocîrilor și în urma dobândirii unei experiențe obținute prin calificarea certificată ca analist informatician. La reușita intreprinderii au contribuit în cazul meu atât specializarea de astronom, experiența de profesor la catedră precum și mulți ani de conferințe publice. Pot spune că datorez această ultimă activitate lui I.C. Sângeorzan care a fost el însuși un astronom și publicist, președintele ASTROCLUBULUI CENTRAL BUCUREȘTI. Exemplul acad. Călin Popovici la care deschidera către activitatea de răspândire a cunoștințelor de astronomie era o trăsătură de caracter, mi-a întărit și favorizat dobândirea experinței de a conferenția în fața publicului.

Ideea de a publica s-a născut din discuțiile cu pretenul de peste 50 de ani V.V. Scurtu fizician și publicist din Iași și de care în ciuda marii distanțe în spațiu care ne separă m-am deconectat doar cu unele intermitențe legate de activitîțile mele ne legate de astronomie. Această prietenie atât de extinsă în timp nu am cum să mi-o explic și o trăiesc numai, fără a-mi mai pune intrebări.

Rândurile de mai înainte se referă la ceeace numim în general istorie. Așa cum zice în scurtele sale pagini televizate prof. Adrian Cioroianu „Isoria este cea mai frumoasă poveste” are multă dreptate, întrucît istoria nu poate fi pe deplin obiectivă, pentrucă este narată de un om care trece cele spuse sau scrise prin propriul filtru al gândirii și deci deformează faptele prin propriile cuvinte, nu reprezintă fotografii instantanee ale realității obiective.

Formația de analist informatician m-a convins să trec în revistă și să filtrez așa cum pot multele articole, peste 30, pe care le-am dat publicității online și offline. Am început prin a face mai întâi un inventar grosier printr-un tabel, ca apoi să incerc să extrag ceva ordonat și comentat.

TABEL  1.

cronologic cu publicații online și offline

Nr.	ANUL luna	TITLUL	Domeniul de internet sau editura
1	2014 ianuarie	HERMANN OBERTH la București	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2014/01/
2	2014 februarie	Colectivul de Cercetări Spațiale	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2014/02/
3	2014 februarie	PAUL MULLER la București	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2014/02/
4	2014 martie	Astroclubul Central București	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2014/03/
5	2014 noiembrie	O poveste de acum 103 ani	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2014/11
6	2014 noiembrie	Un medic despre univers	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2014/11
7	2014 noiembrie	Catedra 3&1	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2014/11
8	2014	Catedra 3&1	PAȘI SPRE INFINIT, 32, Bârlad
9	2014	Un medic despre univers și nemurire	PAȘI SPRE INFINIT, 32, Bârlad
10	2015 februarie	BINARE FIZICE și introducere în ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2015/02/
11	2015 martie	BINARE FIZICE și introducere în ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ	PAȘI SPRE INFINIT, 33, Bârlad
12	2015 aprilie	ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ cu exemplificări	Ed. Sfântul Ierarh Nicolae,  Brăila ISBN 978-606-30-0109-3
13	2015 iulie	Prima carte - ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2015/07/
14	2015  noiembrie	ASTRE și oameni	PAȘI SPRE INFINIT, 34, Bârlad
15	2016 ianuarie	Astre și oameni	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2016/01/
16	2016 februarie	Practică agricolă .. cu muște	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2016/02/
17	2016 martie	Calendarul UNIVERSUL	PAȘI SPRE INFINIT, 35, Bârlad
18	2016 aprilie	SOARE ... personal	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2016/04/
19	2016 iunie	EVANTIA COSTINESCU - tanti TITIA	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2016/06/
20	2016 septembrie	Scurtă istorie a cercetării astronomice românești	PAȘI SPRE INFINIT, 36, Bârlad
21	2016 septembrie	Instrumente și observații	https://astronomrn.wordpress.com/2016/09/14/instrumente/ https://astronomrn.wordpress.com/about/
22	2016  octombrie	DUBLE REALITĂȚI ȘI MULTIVERS	https://astronomrn.wordpress.com/blog/
23	2016 decembrie	Amintiri de „SAVIST”	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2016/12/
24	2017 noiembrie	Domnișoare astronom la București MARIA CH: THEOHARI	https://astronomrn.wordpress.com/2017/11/22/domnisoare-astronom-la-bucuresti-i/
25	2017 noiembrie	Domnișoare astronom la București  ELLA MARCUS	https://astronomrn.wordpress.com/2017/11/22/258/
26	2017 noiembrie	Domnișoare astronom la București EMILIA ȚIFREA	https://astronomrn.wordpress.com/2017/11/22/domnisoare-astronom-la-bucuresti-iii/
27	2017 noiembrie	Domnișoare astronom la București MAGDALENA CÂRȘMARU	astronomrn.wordpress.com/2017/11/22/domnisoare-astronom-la-bucuresti-iv/
28	2017 noiembrie	ȘI EA ESTE ASTRONOM (I. Maria Ch. Theohari și Ella Marcus)	PAȘI SPRE INFINIT, 38, Bârlad
29	2017 decembrie	Am fost „LAZĂRist”	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2017/
30	2018 martie	Astre și oameni	https://astronomrn.wordpress.com/2018/03/20/astre-si-oameni/
31	2018 martie	Hârtie sau memorie electronică	https://astronomrn.wordpress.com/2018/03/20/hartie-sau-memorie-electronica/
32	2018 aprilie	ȘI EA ESTE ASTRONOM (II. Emilia Țifrea și Magdalena Cârșmaru)	PAȘI SPRE INFINIT, 39, Bârlad
33	2018 octombrie	ROMCONSULT - firmă hibridă comunisto-capitalistă	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2018/
34	2019 ianuarie	SOARE în H-alpha	https://astronomrn.wordpress.com/2019/01/26/soare-in-h-alpha/ https://www.astroclubul.ro/articole-stiintifice/soarele-in-h-alpha-de-neculai-radulescu-articol-revazut-si-adaugit-in-26-ian-2019/
35	2019 aprilie	Amintiri de alpinist	http://pasiunisiamintiri.blogspot.com/2019/
36	2019 mai	ASTROSEMNĂTURI ROMÂNEȘTI	PAȘI SPRE INFINIT,41, Bârlad (în curs de apariție)

Încep prin a enumera dversele domenii cu ramificațiile necesare.

Tabel 2.

Domenii de interes

Domenii de interes:	Numere cronologice	Total	%
I.       ASTRONOMIE	1-15,17,18, 20-22, 24-28, 30,32,34,36	29	61
I.a   istorie	1-13, 17, 20, 24-28, 32, 36	22	75
I.a.a  români	2-5, 7, 8, 10-15, 20, 24-28, 32, 36	18	82
I.a.b. străini	1, 3, 6, 9	4	28
I.b  observare	14,15, 18, 21, 22,  28, 30, 34	8	25
I.b.a SOARE	18, 34	2	25
I.b.b altele	14, 15, 21, 22, 28, 30	6	75
II.      învățământ	16,23,29,35	4	11
III.    informatică	31	1	<3 span="">
IV.     consultanță	33	1	<3 span="">
V.       artă	19	1	<3 span="">

 Observăm că domeniul istoriei astronomiei este preponderent, peste 60%. Am putut să diferențiez între astronomi străini și români cu mare pondere la ultimii 82%. 

Menționez aici că mi-am impus o conduită personală și anume să vorbesc mai ales despre astronomi și oameni de știință cu care am intrat personal în contact, pentru ca informația să fie cât mai la obiect, dar cu mențiune că a fost trecută prin filtrul personal, astfel renunțând cât mai mult posibil la a plagia sau prelucra informații deja existente. Un rol însemnat a avut cercetarea după căutarea de informații pertinente și autorizate pentru scrierea majorității articolelor . Munca de cercetare solicită tenacitate și mai ales timp, altfel îți pierzi credibilitatea, naști suspiciuni și trezești multe controverse care dăunează în final. Tocmai din aceste motive o publicistică corectă trebuie să se sprijine pe o documentare suficent de riguroasă, dar care inevitabil se întinde pe o perioadă de timp necesară găsirii surselor. În aproape toate articolele de astronomie mi-au fost de mare ajutor mai întâi   „Dicționar de ASTRONOMIE și ASTRONAUTICĂ”  coordonat de acad. CĂLIN POPOVICI, apoi „Istoria Astronomiei Românești” de dr. Magda STAVINSCHI (IAAR – CD 2014), propriile amintiri nemijlocite și marea bibliotecă WWW.

Printre personalitățile străine, care sunt mai puține, amintesc pe HERMAN OBERTH - unul din părinții astronauticii, PAUL MULLER - părintele cameri de fotografiere a sateliților artificiali ai Pământului ANTARES din Franța, amândoi cu contact personal mijlocit de acad. Călin Popovici.

Tot printre străini se află Sir ROGER PENROSE - cosmolog britanic și prof. STUART HAMEROFF - psiholog director asociat al Centrului pentru Studii " Consciousness ".

Printre personalitățile din istoria astronomiei românești despre care am scris in extenso voi face doar o enumerare fără titulaturi științifice, deorece sunt larg cunoscute atât specialițtilor cât și amatorilor astronomi:

Constantin DRÂMBĂ, Călin POPOVICI, Ieronim MIHĂILĂ, Nicolae DINULESCU, Maria THEOHARI, Ella MARCUS, Emilia ȚIFREA, Magdalena CÂRȘMARU, Ion Corvin Sângeozan, Gheorhe VASS, Harald ALEXANDRESCU, Harry MINȚI, Alexandru DINESCU, Dorin GHIȘ, Virgil V. SCURTU. Romulus IRIMEȘ. (Ultimii doi fiind foarte legați de activitatea de amatori astronomi)

Mai sunt și alții care au fost doar amintiți și cu unii am fost coleg de serviciu în calitate de astronom la Observatorul Astronomic al Academiei Române.

Din cauza subiectului tratat au apărut în articolele mele și alte nume cunoscute precum Sir Wiliam HERSHEL, Nicolaus KOPERNIC, Victor ANESTIN, Spiru HARET, Victor DAIMACA, etc..

Fără cunoștințe de istoria astronomiei nu poate fi vorba de o evoluție în cercetarea universului, nu trebuie să redescoperim lucruri deja devenite clasice, ci trebuie să mergem înainte uneori pe noi căi,  cu noi abordări dictate chiar de alăturarea istoriei o știință umanistă cu astronomia o știință preponderent globalizantă a așa numitelor științe exacte. Acum a avea cultură, înseamnă cunoaștere fără preconceptie și fără graniță între „real” și „clasic umanist”. Regretatul Acad. Solomon MARCUS (părintele lingvisticii matematice) milita tocmai pentru acestă abordare în ultimii săi ani de viață. O informare completă chiar a amatorului astronom, obligatoriu presupune cunoașterea istoriei astronomiei. Nu este suficient să căutăm pe smatphone harta cerului sau programe de prelucrare a informației astronomice, trebuie să știm clar dece o facem și nu să pierdem vremea poate reluând etape de cunoaștere deja intrate în istorie. Mai simt nevoia să fac aici o remarcă privind interdisciplinaritatea, lingvistică cu astronomie.Matematica dispune de un limbaj care este recunoscut și utilizat oriunde în lume și cred că nu greșesc, să afirm că și limbajul astronomiei este la fel de universal. De aici poate provine și simplitatea cu care se pot asocia iubitorii astronomiei de pretutindeni, au un limbaj comun. Limbile crează națiuni, limbajul astronomiei crează asocieri locale și mondiale.

Preocupările mele interdisciplinare sunt mai vechi, de prin 1976 și  pot aminti aici unul dintre titlurile celor cîteva lucrări științifice publicate ca astronom „Un algoritm pentru cartarea cosmo-fotografiilor” publicat în Contribuţii în Astronomie, în care prelucrez informatic cu ajutorul limbajului FORTAN, după niște ecuații folosite în cartografierea geografică,  o hartă a Marocului obținută cu ajutorul unui satelit artificial al Pământului.

În anul 2014 tot în urma unor e-mailuri cu prietenul V.V. Scurtu am început și colaborarea la revista „PAȘI SPRE INFINIT” coordonată de prof. Ioan ADAM din Bârlad - Asociația Astronomică SIRIUS. Am început cu Nr. 32  și doar în Nr. 40 nu am publicat,  în Nr. 41 urmând să apară articolul „ASTROSEMNĂTURI ROMÂNEȘTI” în care arăt cum era cercetarea românească în domeniul astonomiei pe la 1971 și ce personalități o populau.

În martie 2015 văzând cum se acumulează articolele  a încolțit provocarea de a încerca să scriu o carte. Proiectul mi s-a părut greu de realizat dar am fost încurajat de discuțiile purtate cu familia colegei mele de profesie din grupul de profesori cooperanți cu care am fost în perioada 1982-1984 în Maroc, Viorela Sârbu care împreună cu soțul au inființat o editură de carte. Întrucât prețul lor de editare mi s-a părut incompatibil cu mijloacele mele finabciare, am căutat și am găsit editura care să corespundă la Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae care sprijină cadrele didactice. Recunosc că a contribui și faptul că pe mine mă chiamă NECULAI și am considerat acest lucru un semn bine prevestitor. M-am supus canoanelor editoriale ale edituri care mi s-au părut greu de îndeplinit, dar uzând de experiența mea informatică, i-am dat de capăt proiectului și în aprilie 2015 mi-am văzut cartea „ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ cu exemplificări” publicată. Efortul financiar nu a fost mic, dar  am avut satisfacția finalizării proiectului.

 

Figura 1. ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ

Cartea am construit-o pe baza unor articole publicate anterior pe blogul personal http://pasiunisiamintiri.blogspot.ro centrată pe ideea că astronomia a constituit în toate timpurile și la toate popoarele un important factor de socializare în grupuri cu interes pentru observarea și cercetarea cerului. Am încercat să teoretizez  cît am putut conceptul și sper ca subiectul să mai intereseze și pe alți iubitori ai astronomiei mai tineri ca mine, care să-l dezvolte. La finalizarea editării, corectării și certificării realității celor narate mi-a fost de mare ajutor colegul și prietenul dr. Gheorghe VASS căruia îi mulțumesc și cu această ocazie.

Mie acest proiect prin conținutul și abordarea sa mi se pare deosebit de actual,  întrucât pune împreună astronomia și sociologia, domenii ce ar părea la prima vedere a nu avea nici o legătură.  Primul domeniu ocupându-se de cosmos iar cel de al doilea al sociologiei având preocupări în domeniul relațiilor umane. Aceasta este în contemporaneitate abordarea corectă, pentru că ne aflăm in epoca în care paradigma infomațională este esnțială, cea energetică cu pondere cantitativă inginerească fiind depășită.

Actul de cultură actual în epoca informațională aduce împreună domeniul arid științific cu cel al științelor umane. Numai acestă nouă abordare poate genera acum progresul cultural al societății  umane. Să nu uităm că prelucrarea informației se sprijină in mod egal atât pe cunoștințe structural matematice cât și pe temeinice cunoștințe despre limbaje care aparțin domeniului așa numit umanist. În acest spirit cred că se înscrie  și „ASTRONOMIA CULTURALĂ”, adică obiectul de activitate al SRPAC și care ne-a reunit la ceastă a 3-a sesiune de comunicări.

Articolele publicate au curs în continuare conform cu planul de publicare  conceput și publicat la lansarea blogului.

În septembrie 2016 cu prilejul cursului de astronomie desfășurat de ASTROCULBUL BUCUREȘTI am prezentat expunerea „Scurtă istorie a cercetării astronomice romînești” car a apărut și în Nr. 36 a revistei „PAȘI SPRE INFINIT”.

Tot în septembrie 2016 am deschis pe internet al doilea blog http://astronomrn.wordpress.com specializat pe astronomie.  L-am inaugurat cu articolul legat de observarea practică astronomică „Instrumente și observații” în care prezentam instrumentele astronomice pe care le dețin și cum le utilzez. Acest articol împreună cu „SOARE ..personal” și „Soare în Halpha” reprezintă contribuția mea privind observarea cerului. Preocuparea pentru steaua numită SOARE datează din vremea studenției când mi-am propus ca lucrare de licență „Transferul energiei interne în fotosfera soarelui”. Cît timp am lucrat ca astronom la Observatorul Astronomic al Academiei Române, nevoile acestuia mi-au cerut să  lucrez la „Colectivul de cercetări spațiale” din sectorul de Astrofizică condus de acad. Călin POPOVICI și abia acum la pensie cu prpriile instrumente de observare m-am putut dedica Soarelui.  Mai am avut un motiv, vârsta înaintată care a adus cu sine o vedere mai slabă și alte inconveniente datorate acesteia incompatibile cu observațiile nocturne. De aici și preocupările din articolul „Duble realități și multivres” care solicită gândirea și nu percepțiile.

Articolul „ASTRE și oameni” în care pledez contra extinderii actuale a astrologiei (etapă de la începuturile istoriei astronomiei)  l-am publicat cu mai multe ocazii în locuri diferite, tocmai pentru a avea un impact mai mare asupra publicului.

Revin privind articolul ce urmează să apară în Nr. 41 (2019) din revista „PAȘI SPRE INFINIT” intitulat „ASTRO SEMNĂTURI ROMÎNEȘTI” ca să menționez faptul că spre sfărșitul acestuia arăt și comentez semnăturile de pe invitația adresată Acad. GH. DEMETRESCU în 09.12.1962 (în curând se fac 67 de ani),  de către participanții la Simpozionul de astronomie și inaugurarea Observatorului Astronomic din Timișoara. Acest aspect a contribuit mult la decizia de a participa la Sesiunea de comunicări SRPAC 2019.

Figura 2. Astrosemnături la Timișoara

Revenind la statistica făcută aspra publicațiilor din ultimii 5 ani pun în evidență și alte istorii culturale fără tangență cu astronomia și care reflectă alte domenii în care am dobândit experiență. Pe primul loc se află învățământul românesc, reprezent#nd 11% din totalul articolelor, cu patru articole (amintiri de la Colegiul SF. SAVA, de la Colegiul GH. LAZĂR, din participare la practica elevilor ca profesor de matematică și chiar amintiri de alpinist din vremea studenției).

Ca analist informatician calificat mă pronunț în articolul „Hârtie sau memorie electronică” asupra publicării prin cărți și reviste tipărite în comparație cu mijloacele de publicare electronică.

Pentrucă nici alte domenii nu-mi sunt străine în articolul „EVANTIA COSTINESCU .. tanti TITIA” fac o succintă și documentată prezentare a celei care a fost soprană - prim solistă a OPEREI ROMÂNE din București și pe care vârsta tânără la care a decedat, precum și vicisitudinile istorice ale epocii au păgubit-o de mai mare notorietate.

Articolele ultimelor trei domenii, mai puțin de 3% din total pentru fiecare domeniu,  au fost generate atât de numele blogului PASIUNISIAMINTIRI, de planul inițial de editare al acestuia, cât și de dorința de a împărtăși altora sentimentele mele și experiența dobândită în respectivul context.

Activitatea publicistică în decursul celor peste 5 ani s-a desfășurat conform uzanțelor majoritîții scriitorilor, după împrejurări familiale, după episoade de sănătate, după necesități (adică simțeai că trebuie să continui articolul sub presiunea timpului până la publicare) și „după chef” în sensul că uneori simți nevoia să te scoli în miez de noapte pentru o completare sau ca să nu pierzi ideea care ți-a venit „din senin”. A rezultat pentru perioada menționată o frecvență a publicațiilor pe ani  în tabelul ce urmează:

Tabel 3.   Productivitate anuală

anul	Nr. articole	Productivitate %
2014	9	25
2015	5	14
2016	9	25
2017	6	17
2018	4	11
2019	3	8
total	36	100

Observăm din distribuția pe ani că deși în 2015 a fosat publicată o carte, interesul pentru a continua activitatea nu a scăzut, doar ultimul an pare cu frecvența scăzută, dar anul nu s-a încheiat și activitatea publicistică este mai activă în afara sezonului estival.

Urmare „revoltei astrofizicienilor ” de la Secția Astrofizică a Observatorului din București la care am luat parte împreună cu colegii, având și un oarecare rol, din 1977 am plecat din domeniul astronomiei către cel al consultanței internaționale la ROMCONSULT ( unde mi-am dobândit calificarea de consultant – curs postuniversitar ASE) despre care am scris în articolul „ROMCONSULT - firmă hibridă comunisto-capitalistă”.  După doi ani ca profesor de matematică la Liceu IBN KHALDUN din Safi - Maroc 1982-1984 (am în proiect un articol ce descrie activitatea de profesor cooperant) am intrat și m-am calificat ca informatician, zic eu crescând odată cu calculatoarele și trecând prin stadiile de programator-analist, șef de oficiu de calcu, director de centru de calcul și după anul 2000 cu propria companie de servicii pentru informatică COMPCOM s.r.l.

Toate aceste experiențe dobândite în timp mi-au permis să continui acum la pensie, activitatea cu publicul prin articolele pe care le-am  evidențiat în Tabelul 1. Am considerat acest lucru o obligație față de cei care m-au apreciat în viață și sper că voi putea încă să continui o perioadă măcar cu publicarea de articole dacă observarea cerului devine pe zi ce trece tot mai dificilă pentru mine.

Spre final evidențiez permanenta mea preocupare pentru activitatea astronomilor amatori cărora li se adresează cu deosebire activitatea mea publicistică. Strâng aici împreună pe cei care m-au onorat cu bunăvoința lor: ASTROCLUBUL BUCUREȘTI,  Asociația Astronomică SIRIUS - Bârlad la care aș adăuga SOCIETATEA ROMÂNĂ PENTRU ASTRONOMIE CULTURALĂ.

Orice astronom chiar dacă este profesionist sau amator are mereu ceva de învățat în domeniul acesta globalizant al științelor.

Interacțiunea cu semenii mei m-a onorat și mi-a dat multe satisfacții, am considerat-o mereu un act important de cultură și în conformitate cu ideile exprimate prin    „Nu ființez, nu exist decât în concretul prin care mă dăruiesc în prezent lumii, mie însumi, celuilalt”   - Bernard Robinson (Psihologie clinică) cred că toți avem datoria ca după posibilități să fim permanent în legătură cu membrii societății din care facem parte, care au contribuit la instruirea noastră și pe care ne sprijinim în existența efemeră de pe planeta Pământ.