ASTRE
și oameni.
Astrologia
este un afront estetic. Ea coboară astronomia la nivelul...
folosirii lui Beethoven
pentru reclamă comercială.
(Richard
Dawkins - genetician)
Să analizăm
folosind o gândire logică și nepărtinitoare implicațiile deplasării astrelor
asupra vieții oamenilor în decursul vremurilor și în epoca modernă.
Rândurile mi-au
fost inspirate de recenta mea carte „ ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ cu
exemplificări”. M-am gândit că titlul ei, aparent arid, îi va face un
deserviciu popularizarii ei în rândul posibililor cititori. Cartea nu este nici
pe departe inaccesibilă cititorului de orice formație intelectuală, întrucât în
majoritatea capitolelor vorbește despre persoane și întâmplări dintr-o anumită
epocă a dezvoltării astronomiei românești, pe care eu o consider de vârf (de
exemplu, numai Secția de Astrofizică a Observatorului Astronomic din București
îndrumată de prof. C. Popovici avea peste 15 cercetători care făceau observații
la 3 instrumente astronomice). Partea teoretică ce ar presupune un efort
intelectual de înțelegere, fiind după mine, mult pre mică față de întregul
cuprins al cărții. Eu justific apariția acestei cărți prin constatarea pe care
am făcut-o privind influența ASTRONOMIEI asupra oamenilor in decursul
vremurilor și al locurilor în care acestia viețuiesc.
Trecând la
subiect, voi încerca să pledez pentru o cunoaștere științifică și să-mi fie
iertat dacă alții au altă părere decât mine, în ceeace privește rândurile ce
vor urma.
Voi începe prin a
da câteva definiții, care să constituie punctul de plecare și pe care am să vă
rog să le acceptați ca premize ale subiectelor in discuție.
1. ASTRONOMIA - știință a naturii care
studiază materia din univers, adică diferitele corpuri cerești, materia
interstelară, sistemele de corpuri cerști, precum și universul luat ca un
întreg.
2. ASTROLOGIA - concepție greșită după care
pozițiile Soarelui, Lunii, planetelor ca și unele fenomene cerești , influențează
soarta oamenilor și evenimentelor de pe Pământ. Ansamblu de speculații false
având ca obiect studiul corpurilor cerești (din sistemul solar), cu ajutorul
cărora se pretinde că se poate afla destinul oamenilor sau al popoarelor.
3. FUTUROLOGIE - Știință care se ocupă cu
studiul, explorarea și cercetarea viitorului; știință a previziunii, știință a
viitorului; viitorologie. Cuvântul a fost creat de istoricul german Ossip Kurt
Flechtheim în 1943.
4. METEOROLOGIE - Disciplina (ramură a unei
științe, geofizica) care se ocupă de studiul fenomenelor atmosferice, având ca
obiect în special procesele climatice, precipitații, temperatură, curenți de
aer, descărcărilor electrice (fulgere) și prognoza lor. Știința care se ocupă
cu studiul învelișului atmosferic al Pământului și al proceselor din cuprinsul
său. Activitatea în domeniu implică cercetarea condițiilor și fenomenelor
meteorologice; prelevarea, analizarea, evaluarea și interpretarea datelor
meteorlogice pentru prevederea vremii și determinarea condițiilor climatice
specifice unor diferite regiuni geografice; dezvoltarea de noi teorii
meteorologice sau îmbunătățirea unora existente; dezvoltarea de noi sau
îmbunătățirea unor metode, tehnici și instrumente meteorologice.
Primele două
definiții sunt din „Dicționar de ASTRONOMIE și ASTRONAUTICĂ” coordonat de acad. CĂLIN POPOVICI și ultimele
de pe internet - dexonline. Întrucât sunt mulți semeni ai mei care se uită cu
mare inters la previziunile astrologice care sunt nelipsite pe multe posturi de
televiziune sau citesc cărți sau
tabloide cu acest subiect, m-am simțit dator să discut pe marginea acestor
definiții și prin comentariile făcute să clarific unele aspecte.
Trebuie mai întâi
să subliniez ca prima si a treia definiție sunt ale unor științe, adică conform
DEX „un ansamblu sistematic de cunoștințe
despre natură, societate și gândire; ansamblu de cunoștințe dintr-un anumit
domeniu al cunoașterii”. Știința încearcă să identifice fenomene și
entități, forțele care le cauzează, mecanismele prin care ele exercită aceste
forțe, și sursele acelor forțe în sensul structurilor interne ale acestor
fenomene și entități.
Cea de a doua definiție pentru astrologie
este explicit catalogată in „Dicționar de ASTRONOMIE și ASTRONAUTICĂ” ca o
concepție, deși în WIKIPEDIA este descrisă astfel: Astrologia (din greacă: άστρον astron: stea, și λόγος logos: știință, teorie, studiu)
înglobează un ansamblu de cunoștințe, tradiții și credințe, structurate, din
punct de vedere geografic, în sisteme care acordă importanță și semnificație
raporturilor ce se nasc din pozițiile relative ale corpurilor cerești și a
altor detalii legate de acestea (semne zodiacale, case). Se presupune că aceste
raporturi astrale ar cuprinde semnificații utile pentru interpretarea
personalității omului.
Întrucât
logos apare la ultimele trei
definiții, am putea crede mai întâi că
ele sunt științe, iar ASTRONOMIA după nume nu ar fi (astron - astru, nomos –
legi; adică legile naturii care guvernează astrele din univers), dar nu trebuie
uitat ca logos poate fi interpretat și ca teorie sau studiu și astrologia
corespunde acestor două accepții, intrucât sunt teoretizări sau studii asupra
unor fenomene astronomice interpretabile.
Problema nu stă
în partea de teorie sau studiu pe care le face astrologia, ci în interpretarea
pe care o dă acestora.
Se apreciază că
cei peste 10.000 de oameni care se nasc in aceeași oră pe întreg Pământul n-au
nici pe departe același caracter sau soartă. Ca să nu mai vorbesc de cazul
posibil a doi sau mai mulți gemeni cu soarte și moment al decesului diferite.
De ce am pus și
ultimele două definiții pe lângă primele două a căror rădăcină unică este
evidentă? Ar putea cineva să lege
astrologia de futurologie și meteorologie, întrucât și ele se ocupă de
previziuni asupra viitorului. În astronomie viitorul este de regulă calculat pe
baza trecutului și prezentului ținând cont de legile naturii care au fost
descoperite științific. Futurologia nu se referă la un individ anume, ci la
incercarea ca pe baza dezvoltarii fenomenelor din natură și societate în cursul
timpului, să creioneze niște posibile manifestări/tendințe viitoare.
Meteorologia (ca ramură a geofizicii) se ocupa de previziuni pe baza datelor
furnizate de fizica Pământului privind manifestările din viitor ale fenomenelor
care pot influența traiul pe acestă planetă.
Vom face acum considerații lărgite asupra
preocupărilor astronomiei și astrologiei și poate vom amesteca în discuție
și futurologia sau meteorologia, dacă va
fi nevoie.
Astronomia este o
știință vastă, cu multe ramuri de dezvoltare în decursul timpului.
E suficient să ne
uităm doar la cuvintele care incep cu astro- din „Dicționar de ASTRONOMIE și ASTRONAUTICĂ”
precum: astrobotanică, astroclimat, astrofizică, astrofotometrie, astrometrie,
astronautică, astronavigație, astronomie neutrinică și ne putem face o idee de vastitatea
cercetărilor și fenomenelor pe care le studiaza această știință. Astronomia se
ocupă de pozițiile și mișcările corpurilor cerești, de compoziția, structura,
interacțiunile și evoluția lor, folosind radiațiile care vin de la ele,
observațiile și interpretarea lor teoretică.
O descriere
clasica a ramurilor acesteia este dată mai jos, deși după mine ar putea fi și
mai dezvoltată. După metodele utilizate și obiectele cerești studiate, se
împarte în mai multe ramuri, dintre care principalele se referă la studiul
pozițiilor și mișcărilor lor -astronomia clasică- și la proprietățile lor
fizice -astronomia modernă-.
Astronomia clasică
include ramurile astrometrie și mecanică cerească, aceasta din urmă fiind
impulsionată de lansarea sateliților artificiali, a stațiilor interplanetare și
a sondelor spațiale în interiorul sistemului solar. Folosirea calculatoarelor
electronice permite o dezvoltare continuă și accelerată a ramurilor astronomiei clasice.
Astronomia modernă
cuprinde ca ramură principală astrofizica, ocupându-se de aspectul și structura
fizică, de compoziția chimică, de originea și evoluția corpurilor cerești , de
interacțiunile dintre ele. Studiază corpurile cerești sub toate aspectele
posibile, considerând și cantitatea (fluxul) și calitatea (spectru, polarizare
etc.) radiațiilor într-o gamă foarte largă.
După natura
radiațiilor studiate există: radioastronomia, astronomia de raze X și γ,
astronomia de infraroșu, astronomia neutrinică, etc.
După metodele folosite se deosebesc: astrofotometria, spectroscopia
astronomică, astrofizica teoretică, astrofizica relativistă, astrofizica
energiilor mari, astrobalistica, astrobotanică, medicina spațială, fizica
solară, fizica solar-terestră, fizica stelară, fizica planetelor, fizica
cometelor, fizica extragalactică, a materiei interplanetare, a nebuloaselor
gazoase etc. Nu pot continua fără a aminti de astronomia cosmică, acea ramură a astronomiei care cercetează
corpurile cerești și fenomenele exterioare Pământului, prin mijlocirea
obiectelor (nave cosmice, stații interplanetare, instrumente spațiale etc.) și
metodelor spațiale.
Ca o sinteză a
acestor ramuri s-au dezvoltat cosmogonia care studiază formarea corpurilor și a
sistemelor de corpuri cerești, precum și evoluția lor inițială și cosmologia,
care studiază structura și evoluția universului ca un ansamblu, bazându-se pe
datele obținute de astronomia extragalactică, pe cunoștințele și teoriile
fizice privind natura spațiului, timpului și gravitației, ca și pe unele
ipoteze cu caracter general filozofic.
Am putea spune
deci că astronomia este poate cea mai cuprinzătoare știință, pentru că face
apel la celelalte științe precum: matematica, informatica, fizica, chimia,
biologia, filozofia etc., fiind o știință în evoluție. Ea aduce o imprtantă
contribuție la dezvoltarea celorlalte științe, datorită posibilității sale de a
studia materia în condiții extreme, care nu pot fi realizate în laboratoarele
terestre.
Eu chiar pretind
că se lărgește continuu, chiar și cu ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ pe care am descris-o și exemplificat-o în
cartea mea editată de curând (http://www.librariascriitorilor.ro)
Preocuparea
pentru lămurirea confuziei pe care o mai fac încă și acum unii
oameni între astronomie și astrologie este veche, după cum se poate vedea din
conferința: zodiacul și „zodiile”, pe
care am ținut-o în 1972 la Punctul Astronomic din parcul Herăstrău - București.
Astrologia nu a apărut ca o disciplină în
sine, ci ca o urmare firească a previziunilor șamanilor și vracilor din epocile
primitive și a idolatriei din perioada sclavagistă, care arătau că oamenii
depind de tot ce nu cunosc din jurul lor. A culminat în perioada religiilor
politeiste, care propovăduiau credința că planeta noastră este centrul
Universului și toate stelele, Soarele și
planetele care se învârt în jurul nostru ne influențează viața.
Astrologia babiloniana prezicea destinul omului dupa pozitia astrelor in
momentul nasterii sale si dupa miscarile, intalnirile aparente si gradatiile de
culoare vizibile ale acestor astre.
Astrologii cred că
mișcările și pozițiile corpurilor cerești influențează direct viața de pe
Pământ sau corespund unor evenimente din viața umană. Astrologii moderni definesc astrologia ca pe
un limbaj simbolic (ascundere în spatele cuvintelor mai greu de înțeles de cei
mai mulți oameni), un fel de artă sau o formă de divinizare. În ciuda
diferențelor de opinii, majoritatea astrologilor sunt de acord că poziționările
corpurilor cerești folosesc la interpretarea evenimentelor trecute și prezente
precum și la prezicerea viitorului.
Comunitățile
științifice consideră astrologia o pseudoștiință sau o superstiție. Ea a luat
ființă odată cu astronomia în Chaldeea, inițial fiind confundate. Interesul
pentru prezicerea viitorului a influențat pozitiv la inceput astronomia, prin
căutarea unor metode științifice de cunoaștere și prezicere a pozițiilor
planetelor, Lunii și Soarelui pe bolta cerească care constituie de fapt
horoscopul, baza „prezicerii” sorții unei anumite persoane. Pozițiile acestor
corpuri cerești erau calculate pentru momentul nașterii persoanei sau la alt moment (în cazul căutării în ce
măsură horoscopul este favorabil sau nu unor acțiuni viitoare).
În cadrul sferei
cerești se găsește o zonă lată de circa
16 grade, cunoscută sub numele de zodiac. Aceasta se află pe ambele părți ale
eclipticii, respectiv al traseului aparent al Soarelui pe bolta cerească. Pe
acest plan se deplasează aparent și planetele sistemului solar.
Aștrii cerești
amintiți erau folosiți în horoscop după poziția lor în cele 12 semne ale
zodiacului, semne corespunzând unor intervale de longitudini de câte 30°. La
rândul lor semnele zodiacului (numerotate de la vest) erau împărțite în 6 case,
din care cele de la 1 la 6 sub orizont, iar cele de la 7 la 12 deasupra
orizontului. Prima casă ce se ridica la orizontul est purta numele de ascendent
și prezenta importanța cea mai mare în prezicera sorții cuiva. Explicație nu
există, doar că așa s-a păstrat prin tradiție și a fost preluată ca atare fără
discernămînt.
Tradițiile
mai mult sau mai puțin deformate care in vechime serveau la prezicerile
astrologice după pozițiile Soarelui, Lunii și planetelor în diferite semne ale
zodiacului și ale acestor semne in casele horoscopului, nu aveau nici o bază
științifică și constituiau o colecție de superstiții, a căror aplicare era
falsificată de deplasarea semnelor zodiacului cu 30° față de constelații, din
cauza precesiei echinoxurilor (astfel acum Berbecul cade in constelația Peștii
iar Taurul în constelația Berbecului ). Pe parcursul a 26000 de ani axa
Pământului oscilează în jurul perpendicularei pe planul orbitei precum un
titirez, puțin oblic, generând precesiunea. Unghiul de înclinație al axei
Pământului față de planul orbitei respectiv al eclipticei este de circa 23 de
grade.
În anul 2006 Pluton a fost retrogradat de la rangul de
planetă de UAI (Uniunea Astronomică Internațională), dar a rămas în
considerația astrologilor cu aceleași semnificații ca în mitologia greacă.
Planetele folosite în horoscoape au rămas
cele șase planete vizibile cu ochiul liber, văzute și de omul primitiv.
Fenomene
astronomice ca erupțiile solare sau exploziile supernovelor apropiate, au putut
și pot influența dezvoltarea vieții pe Pământ, dar aceste nu au nici o legătura
cu astrologia, aplicându-se la scară globală și nu la nivel de individ. Există
incercări actuale de a extinde prezicerile chiar la scară națională sau
mondială, în dorința de modernizare forțată.
„Cel mai vechi
horoscop cunoscut datează din sec. IV î.Hr. Chiar atunci astrologii au început
să perfecteze instrucțiunile vagi și nedemonstrabile ale horoscopului.
Astrologii nu pot
explica mecanismul prin care obiectele din spațiu influențează viețile noastre.
Astrologii au plasat în mod tradițional importanța constelațiilor de pe cer.
Tot el afirmă „ Astrologia în decurs de
atâtea zeci de secole a rămas la gândirea concretă, dar folosesște gândirea
abstractă pentru o educație dăunătoare pe care o practică, menită să ne
determine să plătim horoscoapele. Și ghicitul în palmă se plătește. Munca
astronomului se plătește mai puțin, pentru că este în majoritatea timpului o
muncă cinstită, care folosește omului.”
Nu ne poate
explica nici un astrolog de ce este atât de important momentul nașterii, iar o
viață întreaga de educație și muncă sub aceleași astre care își modifică
poziția și raportul dintre ele, nu contează? Planetele care sunt departe au o influență
asupra omului, spun astrologii, dar Pământul pe care călcăm, care dă totul
omului ca să crească și supraviețuiască nu are nici o importanță.
Aproape nu a rămas
nimic în media care să nu fi fost folosit de astrologi pentru înrobirea minții
oamenilor (ca să nu mai gândescă cu propriul cap) în dorința de o viață mai
bună. Până și internetul care a fost creat ca să înlesnească accesul la
biblioteci și să sprijine cercetarea științifică, e folosit de astrologi pentru
a îmbrobodi pe cei mulți. Am putea asemui astrologia cu fenomenul „Caritas”
care a băgat mâna în buzunarele celor creduli. Poate sumele individuale
pretinse pentru serviciile astrologilor nu sunt deosebit de mari, dar însumate
chiar și numai la scara unei țări, reprezintă valori importante.Nu există post
TV fără emisiune zilnică de astrologie și lumea petrece mult timp la TV. Există
chiar showuri cu astrologi care fac horoscop la minut, pentru participanți. Ziarele
scrise sau online au rubrică curentă de astrologie. La târgul de carte
„Gaudeamus” pe multe rafturi și la diverse edituri puteai găsi cărți care
vorbeau despre astrologie (despre astronomie nu prea am văzut cărți, iar cele
câteva erau la prețuri greu accesibile). Și toate acestea costă bani. Fiecare
astrolog, în fiecare zi, cu aceeași așezare a planetelor pe cer, emite
recomandări felurite, în funcție de imaginația proprie. Și toate acestea in
dauna educației normale și utile. Dece oare ne mirăm, când în media se face
propagandă hoțiilor reușite, excrocheriilor și evaziunilor fiscale, prezentării
celor mai scumpe articole, cancanurilor și femeilor sumar îmbrăcate, a
avocaților mai buni care apără pe cei mai mari hoți iar doctoratele se iau cu
mare ușurință. Cultura și educația nu sunt profitabile, nu fac rating. În plus
ambele cer inteligență investită, muncă multă și perseverentă, nu diletantism,
dar astfel nu se produc profituri „peste noapte”.
Dată fiind
situația de fapt, nu e de mirare că și unii astronomi profesioniști aderă la
astrologie și chiar fac „ore suplimentare”. Din fericire sunt doar câțiva și
care se pot scuza prin faptul că din munca în astronomie duc prea puțini bani
familiilor pe care trebuie să le întrețină. Unii cu demnitate, cărora le
repugnă acestă înșelătorie, fie caută să lucreze în țări cu o societate mai
sănătoasă, fie fac apel la al doile job.
Astrologii din
zilele noastre putem zice că nu-și merită banii pe care îi câștigă, intrucât nu
fac altceva decât să preia calculele făcute de programe specializate de
calculator (ades gratuite) și apoi după niște scheme prestabilite, doar
însăilează previziuni după cum îi taie capul sau după câtă fantezie au.
Inaintea epocii calculatoarelor, măcar era o muncă indelungată și care cerea
cunoștințe de astronomie și calcule pentru a construi o astrogramă.
Am putea spune că doar astrograma era și
este legătura, de altfel foarte slabă, cu astronomia. Ce urmează după
realizarea ei este doar închipuire și înșelătorie cu puțină fantezie.
Astrologia nici nu se gândește să se apere,
sau să discute concepțiile sale, ea fiind „perfectă și de neatins” și asta de
câteva mii de ani.
Există o vorbă
„fii atent ce îți dorești, pentru că e posibil să ți se împlinească” și pe
această zicală se bazează mulți astrologi în influențarea deciziilor și deci a
cursului unor evenimente viitoare din viața unui individ. Deciziile pe care le
ia o persoană în urma unei preziceri astrologice, urmărite cu perseverență,
conform legăturii cauză-efect pot determina unele intâmplări ulterioare, care
pot coincide cu o prezicere.
Mai este poate de
discutat și faptul că după cum scria
poetul roman Lucrețiu „frica a fost
primul lucru de pe pământ care a creat zei” și ființele umane primitive
se temeau de toate fenomenele naturale pe care nu le puteu controla. Așa și în
epoca modernă viitorul incert (legile care se schimbă prea des, fenomenele
naturale care devin tot mai violente, necesitatea schimbării dese a locului și
profilului de muncă în concordanță cu evoluția peții) îl pot face pe omul
modern să caute ajutor sau explicații de la astrologie (asimilând-o astfel pe
aceasta cu o nouă religie). Astrele sunt de vină pentru orice nerealizare.
Dar tot de
previziuni se ocupă și futurologia și meteorologia, așa ca să discutăm un pic
și despre ele.
Futurologii nu
prezic evenimente care vor avea loc într-un moment anume, ci observă prezentul
pentru a-i identifica liniile de forță și a-i deduce tendințele. Aria temporala
obișnuita pentru astfel de predicții este de 50 de ani. De aceea, nu e
surprinzator faptul că, pe masură ce intervalul crește, concluziile sunt tot
mai incerte, iar recompensa pentru o predicție corectă este mai mare.
O strategie din ce
in ce mai frecventă a futurologilor este fixarea unui rezultat-țintă pentru a
stabili apoi cum pot fi „manevrați“ oamenii și organizațiile in vederea
atingerii acelui obiectiv
Potrivit lui Eamon
Kelly, unul dintre participanții obișnuiți ai conferințelor de la Chicago,
futurologia utilizează numeroase metode, însă trei sunt principale.
Prima operează cu
faptul că această știință poate acoperi orice domeniu social, de la economie la
psihologie.
A doua vizeaza
capacitatea de planificare și de construcție, care poate include interviurile
cu experți și cartografierea de tip cauza-efect.
A treia metodă
constă în arta sau abilitatea intuitivă de a reuni toate elementele acumulate
într-un întreg coerent. Futurologii pot exploata tendințele prezentului pentru
a prezice evenimente pe termen lung. De exemplu, majoritatea infracțiunilor
implică barbați cu varste cuprinse între 18 si 24 de ani, iar o creștere a
numarului de baieți nascuți astăzi ar putea determina o creștere infracționala
în următoarele doua decade.
O alta metoda de
predictie, Conferinta Delfica, presupune faptul că un grup de experți să fie
consultați, fiecare în parte, asupra unei probleme. In sprijinul activității
futurologilor vin, de asemenea, simulările computerizate, evaluările de impact,
„roțile viitorului“ (pe care sunt afișate efectele unui anumit eveniment) și
schemele de relevanță (utilizate de NASA pentru a stabili etapele necesare
pentru finalizarea unor programe complexe).
Pană nu demult,
munca futurologilor se asemăna cu cea a pompierilor: ei trebuiau să stabileasca
ce era de făcut în cazul în care lucrurile mergeau prost. Situația era una de
reparare a efectelor, nu de prevenire a cauzelor. O dată cu întrunirea din
această vară de la Chicago, ținta futurologiei s-a schimbat. Știința predicției
trebuie acum să imagineze cel mai bun viitor posibil și să înceapă să îl
creeze.
Puțină lume a
auzit de FUTUROLOGIE SPAȚIALĂ. Termenul există în Dicționar de Astronautică
(Ed. Albatros 1983) de D. Andreescu ,
Gh. Diaconescu și E. Șerbănescu, având ca definiție: prognoza activităților
cosmice. Astfel de prognoze, cu aplicabilitate practică posibilă în viitor sunt
utile dezvoltării tehnologiei spațiale. N-aș aminti aici decât multele
previziuni privind tehnica spațială făcute de savantul român de talie
internațională (considerat unul dintre cei patru părinți fondatori ai
ASTRONAUTICII) prof. Hermann Oberth care
a avut teza de doctorat în anul 1923 cu titlul „Rachete către spațiul
interplanetar”. Una dintre ipotezele
sale privind zborul interplanetar, cea a foliei de propulsie solară (prezentată
și la Academia Română în cursul vizitei sale la București în anul 1972)
figurează tot mai frecvent în rândul
celor mai probabile mijloace de propulsie cosmică și cu sorți de realizare.
Rămâne ca timpul să ne arate dacă această previziune se va realiza.
Asemenea multor
domenii de cercetare moderne, futurologia are la baza o „artă“ care dateaza din
timpuri stravechi: divinația. Prin aceasta futurologia se leagă de astrologie,
numai că în timp ce astrologia evoluează în pași de melc, întrucît vine din
vechime cu scheme imuabile, putând cu greu să asimileze multiplele date și
aspecte obținute de cercetătorii astronomi și ceilalți din domeniul acesta atât
de vast, futurologia face apel la cele mai noi cuceriri din domeniile
științifice și mai ales soociale. Este deci clar acum pentru noi gradul de
modernitate, adaptabilitate și utilitate
al futurologiei față de astrologie.
Atmosfera şi
hidrosfera Pământului oferă o gamă foarte variată de resurse, dintre care unele
sunt încă insuficient exploatate, din cauza cunoaşterii lor limitate sau
inexistenţei unor tehnologii adecvate. Medii fluide, cu o dinamică accentuată
şi permanentă, atmosfera şi hidrosfera prezintă şi riscuri, care conduc
frecvent la diminuarea resurselor. Se înţelege desigur, că prevenirea şi
combaterea fenomenelor de risc care provoacă pierderi, pot contribui la
scăderea acestora şi implicit la creşterea ofertei de resurse. Cu alte cuvinte
evitarea sau diminuarea pierderilor de resurse poate fi privită ca o resursă.
Cronicile cele mai
vechi ale omenirii cuprind date referitoare la vreme şi climă, combinate cu
anumite cunoştinţe de astrologie şi astronomie, rezultând de aici un soi de
progonză, desigur mult simplificată. Culegerea datelor meteorologice în mod
sistematic a început însă târziu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
iar în prezent, mijloacele de observare şi prognoză a vremii au devenit extrem
de performante. Astăzi, o prognoză meteo are un grad de adeverire cuprins, în
funcţie de tipul acesteia, între 60% şi 90%.
Ca durată în timp,
prognozele sunt: de foarte scurtă durată, respectiv de 3-6 ore, realizate pe
baza datelor furnizate de radarele meteorologice. Aceste radare sunt importante
pentru că pot furniza cu rapiditate informaţii referitoare la precipitaţii,
grindină, ajutând la alarmarea rapidă a populaţiei în caz de precipitaţii peste
limita normală. Există, de asemenea, prognoză de durată medie, care cuprinde
date referitoare la un interval de 24 ore-trei zile, uneori chiar şi până la
nouă zile. Pentru acest tip de prognoză gradul de adeverire se duce spre 90%.
În momentul de faţă, o prognoză pentru cinci zile este tot atât de exactă cum
era acum 20 de ani pentru două zile. Intervalul a crescut foarte mult.
Prognozele de lungă durată sunt cele care se referă la vremea pentru o
lună-două sau chiar trei, iar gradul de adeverire este de maximum 60%.Cea mai
lungă prognoză, ca durată în timp, este emisă de Centrul de la Londra şi
cuprinde date pentru şase luni de zile.
Să mai facem o
distincție și anume faptul că astronomia are un câmp de cercetare și de
aplicații vast, fiind am putea spune mama științelor, ocupându-se de un Univers
concret și interacționând cu el, având deci un scop util întregii societăți
omenești; astrologia este o divinație (ghiceală), care se poate realiza aleatoriu (chiar și
indivizilor cărora nu li s-a ghicit viitorul, sau care sunt născuți în locuri
și momente diferite) care utilizează nici 1% din obiectul și realizările astronomiei, în principal cu scop
de a câștiga bani, este deci o înșelătorie costisitoare și deci inutilă.
Futurologia
facând parte dintre științele sociale,
are ca scop să creioneze cu mijloace moderne de investigare, dacă poate,
posibile evoluții ale societății umane în timp ce meteorologia bazându-se pe date geofizice in
evoluție ale Pământului încearcă , cu tot mai mult succes, să ajute dezvoltarea
societății și vieții pe Pământ. Dacă astrologia are un rol pasiv, încercând să
manipuleze indivizii in interes propriu, futurologia se adreseaza segmentelor
sau organizațiilor umane, cu scopul de a le arăta cea mai bună cale de evoluție
iar meteorologia prevede manifestările vremii ( deci utilitate imediată și
strict necesară agriculturii, industriei și societății) cu tot mai mult succes
pe măsura utilizării tehnologiei în dezvoltare.
Aș putea concluziona că proliferarea
astrologiei în societatea noastră actuală este o sabotare a învățământului și
educației la nivelul cel mai general, atât prin timpul consumat inutil pentru a
asculta prezicerile fără suport, în dauna unei culturalizări autentice prin
emisiuni științifice din care să se poată extrage ceva util pentru
îmbunătățirea vieții cotidiene, sau măcar prin cultură de calitate. Mai bine
s-ar asculta/viziona o operă, s-ar asculta o muzică clasică , s-ar merge la un muzeu sau
expozitie de pictură, s-ar asculta/vedea o piesă de teatru sau un film celebru
sau citi o carte instructivă.
De ce realizărilor
ce fac parte din domeniul atât de vast al astronomiei moderne nu li se alocă
spațiu de difuzare și explicații care să deschidă orizonturile de gândire? Cine are interes in acest sens și dece? Să
căutăm profitorii și să-i înlăturăm, pentru sănătatea noastră mintală!
Sunt evenimente
(ca să luăm un prim exemplu), precum „ROMÂNIA, observat din România”
(http://observer.astro.ro/roro/) în care
este vorba de eforturile făcute de astronomii români specialiști și amatori,
cât și străini, care au definitivat cu mari eforturi și in condiții de
observație vitrege orbita asteroidului cu numărul 7986 denumit și „ROMÂNIA”,
precum și studiul compoziției sale. Acestea sunt necunoscute publicului larg
(doar un mic grup de inițiați s-au putut bucura de această realizare de vârf a
astronomiei românești) și care pe lângă efectele educative ar fi avut și un rol
de a stimula „patriotismul”, trăsătură de caracter care este tot mai puțin
pomenită în România. Unele dintre observațiile asupra asteroidului au fost
executate remote (chiar în premieră mondială, fiind la mii de km. distanță),
adica atât observatorii cât și instrumentele, ca să nu mai vorbesc de unii
amatori sau profesioniști se aflau în locații diferite, dar participau simultan
la eveniment prin internet.
Alt eveniment (al
doilea exemplu posibil) care ar fi putut umple spațiul mediatic ocupat de
HOROSCOP, putea fi Expozitia Caritabilă cu vânzare de picturi a Liceului de
Arte Grafice „Nicolae Tonița” din
București prilejuită de nefericitul și tragicul incendiu „COLECTIV”, în zilele
10-11 noiembrie 2015. Copii din toate clasele și vârstele au muncit fiecare dupa
talentul și indemânarea sa pentru a picta un tablou prin care la Clubul
Țăranului Român (dovedit neâncăpător pentru vizitatori și expozanți) unde a
avut loc evenimentul, vizitatorii să poată contribui împreună cu micii pictori
la alinarea suferințelor răniților și membrilor de familie ai acestora. Erau
picturi de diverse tematici și dimensiuni care au fost prețuite la propriu și
la figurat. Unele aveau ca tematică aspecte de club, peisaje diverse și
compoziții, altele tematici legate de locul de expunere precum motive de pe straiele populare (flori, pești
sau motive geometrice inspirate din aceste veșminte).
Am achiziționat și eu două picturi cu
semnificație legată de locul de desfășurare Clubul Țăranului Român. Una cu
tematică „Săpat și semănat” aparținând lui BERCOVICI DANIEL cl.IX care m-a impresionat atât prin tematică și
semnificația pozitivă degajată cât și prin detaliile și tehnicile întrebuințate
de micul pictor. Armonia culorilor, dinamica pozițiilor personajelor, faptul că
lumina se putea ghici undeva departe din umbrele pe imbrăcămintea acestora, cât
și faptul că se încadra cred eu perfect in aspecte legate de viața țăranului,
m-au făcut să-l apreciez în mod deosebit. Ciudat este că am descoperit o
proporție care mi-a dat de gândit.
Al doilea tablou
achiziționat, de mici dimensiuni și cu grijă înrămat prezenta niste flori
stilizate așa cum s-ar putea intâlni pe costumele populare, pe covoare sau pe
pereții locuințelor țărănești. Mi-a plăcut stilizarea, armonia culorilor între
ele și cu fondul. Tabloul realizat cu ingrijire până la minuțiozitate m-a facut
să cred ca mica pictoriță EMMA RĂDULESCU cl. IX
ar pute deveni o bună graficiană.
Iată deci, cel
puțin două exemple de reportaje și subiecte educative, instructiv-formative
și legate de științe și tehnici (chiar
picturale), care ar fi putut umple spațiul mediatic al HOROSCOPULUI.
astronom
Neculai Rădulescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu