ROMCONSULT - firmă hibridă comunisto-capitalistă

(începuturile consultingului românesc)

       Institul Român de Consulting - ROMCONSULT a fost înființat în 1971 în epoca lui Ceaușescu, din  dorința acestuia de a aduce mai multă valută în țară pentru a plăti datoria externă a Românie pentru visele sale megalomane și astfel dictatura  pe care o exercita asupra țării să nu mai poată fi supusă ingerințelor și constrângerilor externe, indiferent din ce zonă ar veni, vest sau est.
   

sigla actuală  a IRC  ROMCONSULT

La conducerea firmei a fost numit un inginer energetic VÂLCIU CRISTINEL cu origine ”sănătoasă”, muncitorească și care a fost mai întâi repartizat conform legilor acelei perioade  când termina facultatea la Ministerul Energiei Electrice - MEE pentru formare, drept cadru de conducere familiarizat cu economia românescă.

    Ca o paranteză trebuie să spun că am aflat multe despre persoana și ascensiunea viitorului meu director, întrucât acesta a fost subalternul tatălui meu în perioada de inceput a carierei la MEE, tatăl meu fiind în acel minister un specialist în linii și stații de înaltă tensiune.
    ROMCONSULT a fost înzestrat la început cu un sediu deosebit de aspctuos într-o vilă pe strada Armenească, peste drum de locuința regizorului de film DAN PIȚA. După câțiva ani odată cu creșterea personalului și portofoliului de contracte, a primit o a doua vilă pe aceeași stradă la căteva numere depărtare. Sediul inițial, fostă vilă boierească, avea holul central spațios cu lambriuri de lemn, scară interioară și chiar o sală de protocol în stil arăbesc, pe lângă altă normală.
    Obiectul de activitate era în principal vinderea la extern a inteligenței românești (proiecte parțiale sau  ”la cheie”, know-how, licențe și asistență tehnică sau pedagogică), adică numai hărtii, fără a avea ceva material fizic de exportat.
     Întrucât leul nu era valută și fiind vorba de comerț exterior, se practica ”cursul de revenire”  adică paritatea leu/valută, rezultat în urma unui calcul de eficiență.
    Erau vizate mai ales țările arabe și africane pe ai căror conducători îi simpatiza NICOLAE CEAUȘESCU. Însă ROMCONSULT avea relații contractuale și cu Israelul, cu care s-au păstrat relațiile în contextul internațional al acelor vremuri. Pentru această relație se foloseau alte canale comerciale, întrucăt arabii solicitau un angajament cum că  ROMCONSULT nu avea contracte cu statul israelian. Trebuia să fim atenți la culorile coperților dosarelor ofertate sau ale hârtiilor din cuprins, pentru arabi cu nuanțe verzui iar pentru israelieni cu nuanțe galbene, dar  în general foloseam coperți argintii.

    Ca un exemplu privind cursul de revenire, serviciile aeriene ale TAROM aveau cursul de revenire de 15 lei pentru un dolar, iar cursul de revenire al exportului de servicii ale ROMCONSULT varia de la cel mult 5 lei pe dolar la proiecte, la 0,50 lei pe dolar la licențe exportate.
    Ținuta salariaților operativi era costum cu cravată și fără plete obligatoriu, deoarece puteai fi chemat oricând să participi la un protocol de negociere. Majoritatea lucrătorilor operativi erau cunoscători de limbi străine, mulți dintre ei cu atestat în Sistemul de Comerț Exterior. Și subsemnatul la puțin timp după angajare mi-am luat atestatul de lb. franceză și m-am înscris pentru limbile engleză și spaniolă.
    Inițial ROMCONSULT a avut ca servicii operative Consulting I  și Consulting II, ambele conduse de doi ingineri consultanți-consilieri de renume internațional ing. IOAN COMINO (născut chiar în insula grecească Comino) și ing. MOLDOVAN MIHAIU precum și birouri de management (unde șef a fost dr. ec. CONSTANTIN COJOCARU bine cunoscut românilor întrucât a propus o formă deosebită de cea adoptată oficial pentru redistribuirea către populație a averii comuniste după revoluție) și unul de export de licențe și know-how condus de ing. VIRGIL DARABAN. Mai târziu a fost înființat și serviciul Consulting III condus de ing. TEODORESCU NICOLAE care provenea de la Trustul de Lucrări Speciale.
    Erau recrutați pentru a lucra la ROMCONSULT specialişti de regulă cu studii superioare, dosare  de partid curate şi cunoscători de limbi străine.Cei doi consilieri vorbeau curent cel puţin trei limbi străine. Un inginer consultant (bărbat deosebit de arătos și fin) TITUS ORĂDEANU  de la Consulting II vorbea curent limbile italină, germană, engleză şi spaniolă. Fiind în holul central al firmei, adesea puteai auzi pe ing. COMINO de la etaj unde erau birourile Consulting I dictând direct corespondența unei dactilografe pentru a fi transmisă prin fax. Dactrilografele erau de regulă și stenografe câștigătoare de concursuri în cadrul competițiilor dintre țările lagărului socialist, precum și cunoscătoare atestate de limbi străine. Birocrația era clar instituită și controlată în sistem, după model rusesc preluat de la nemți.
     Nici serviciile funcţionale nu duceau lipsă de persoane deosebite. La Personal, Plan, Organizare şi Retribuire era şef ec. MICU  ALEXANDRU (am aflat ulterior şi se ghicea uşor după comportament și atitudine, că a fost ofițer MAI - de fapt adjunct al celebrului torţionar NICOLSCHI) pe lânga alte două doamne şi un referent VOICU  ION ( fost colonel MAI care stătea nu prea bine cu gramatica limbii române, încăt șeful de birou îmi cerea des să-i corectez corespondența). Corespondența internă trebuia să aibă un stil concis și cât se poate de corect, aproape plițienesc, cu note de fundamentare și semnături ierarhice.
     În decursul timpului, odată cu apariţia celui de al treilea seviciu de consulting, au mai apărut la personal încă trei foşti lucrători ”epurați” din MAI (Colescu, Petcu și Moldovan) precum şi un al doilea jurist (se pare că tot dintre ”băieții cu ochi albaștri” cum li se zicea celor care erau apropiați SECURITĂȚII)  ADRIAN SEVERIN, acum cunoscut publicului larg şi încă o juristă tânără MANUELA, foarte drăguţă (devenită ulterior soţia primului jurist IOAN NESTOR - tatăl acestuia fiind şi el un jurist de drept internațional cunoscut). Vedeţi aşadar cu ce conglomerat de personal era dotat Institutul Român de Consulting. Pe de o parte specialiști reputați pe de alta oameni fideli regimului comunist.
    La Biroul de Marketing cam unicat pentru acele vremuri, condus succesiv de doi specialiști  ec. SILVIU DOBRONĂUȚEANU și apoi ec. MIHAI ISPĂȘESCU, se executau atât punerea finală în pagină a documentațiilor proiectelor, legarea în condiții grafice deosebite ( dactilografele erau dotate cu mașini de scris IBM cu cap rotativ - deci caractere deosebite, aveau chiar și mașini de scris speciale cu caractere mai mari, atât de dragi lui Ceaușescu ca să nu-și pună ochelari). Tot din acest birou făceau parte și referentele de specialitate pe limbile străine care erau absolvente universitare; era chiar și o referentă cunoscătoare de suedeză și svahili. Unele referente erau și autorizate translator și împrumutate chiar de CC al PCR pentru evenimente internaționale deosebite.
    Vă întrebaţi poate cum de un matematician-astronom cu licenţă ce mă aflu, cunosc atât de bine aceste lucruri. Explicaţia se află în aşa zisele oportunităţi pe care mi le-a oferit viaţa cât și firii mele ușor adaptabile și comunicative.
    Într-un articol anterior de pe blog, precum și în cartea mea „ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ cu exemplificări” am scris despre „revolta astrofizicienilor” de la Observatorul Astronomic din Cuţitul de Argint, la care am fost participant activ şi care a avut drept consecinţă diminuarea drastică a cercetătorilor Secţiei Astrofizică condusă de acad. CĂLIN POPOVICI. O jumătate de an cercetătorii Observatorului Astronomic din București s-au  aflat sub cercetarea și supravegherea Comisiei Centrale de Control Muncitoresc a CC. al PCR și care s-ar fi putut finaliza cu desființarea organizației PCR S-au diminuat fondurile de cercetare, visele pentru un observator astronomic românesc modern s-au evaporat, mai ales că dictatorul Ceaușescu a hotărăt că nu mai trebuie cheltuite fonduri pentru ”cercetarea fundamentală”. Eu am fost dintre cei șapte cercetători astronomi ai Secției Astrofizică, care ca urmare, în 1976, au părăsit cercetarea astronomică și au căutat alt loc de muncă.
    Cu ajutorul unui fost chiriaş al părinţilor fost ofiţer M.Ap.N şi apoi economist, care lucra în Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice  Internaţionale adică MCECEI și spre surprinderea mea, m-a ajutat să lucrez ca referent de specialitate la ROMCONSULT - firmă de comerț exterior din subordinea MCECEI. M-au ajutat la acest transfer și curriculum vitae destul de consistent ( trei ani ca prof. de matematică la licee, lucrări ştiinţifice publicate  ca astronom) precum şi cunoaşterea  limbii franceze, însuşită cu profesoară particulară, la liceu studiind germana şi bineînţeles rusa (limbi pe care le-am folosit şi în lucrările mele de cercetare ca astronom).
    Venind din cercetarea fundamentală şi deci fără vreo cunaştere a comerţului exterior, şase luni mi-am făcut ucenicia la serviciul de personal, unde cei doi  foşti ofiţeri din cadrul serviciului m-au învăţat stilul de redactare tip raport, m-au introdus pe la seviciile MCECEI care era for tutelar, după care considerând că stagiul e complet şi urmare a absolvirii examenului final cu atestat de limba franceză în sitemul de comerţ exterior, precum și a unoui curs de planificare specializare în sistem, m-au repartizat la Biroul de Management în subordinea dr. ec. COJOCARU CONSTANTIN şi având colegă pe ec. GABRIELA LITEANU care va lucra mai târziu la Banca Naţională.
    La acest birou am participat la redactarea părţii de management a proiectelor din diverse domenii. În această perioadă pot aminti printre altele că România prin ROMCONSULT a organizat Sistemul de Învăţământ Superior Algerian, a trimis specialişti la asistenţă didactică în Tunisia, Congo, Algeria şi Maroc ( am fost şi eu sub egida PNUD ca prof. de matematică de liceu în  Safi-Maroc, la sfârşitul activitîţii mele la ROMCONSULT), precum şi acorda asistenţă tehnică în Nigeria, Republica Congo, Iran, Iraq, Libia
    Cînd dr. ec. COJOCARU a părăsit Romconsult şi s-a înfiinţat serviciul Consulting III am fost repartizat în colectivul acestuia care cuprindea printre ingineri, desenatori, referenţi, dactilografe şi doi arhitecţi, unul arh. VEREŞ GHIORGHE care după revoluţia a fost arhitect al Primăriei Bucureştiului şi arh. ŞTEFAN DORIN al cărui nume este acum internaţional cunoscut, precum şi un conductor arh. PETRESCU CRISTIAN, care acum este arhitect la o firmă privată. 
    Eu m-am ocupat în principal de partea de management a proiectelor şi de partea de asistenţă didactică  şi dotare a laboratoarelor de învăţământ, dar pot spune că spre finalul activităţii la acest serviciu, în colaborare cu INDUSTRIALEXPORT am condus un proiect de fabrică de pâine în Turcia depă metoda industrială franţuzească LaVache.
    O să vă întrebaţi poate cum a fost posibil aşa ceva, explicaţia este simplă, am absolvit în sistemul de perfecţionare al comerţului exterior cursuri de planificare, management şi tehnică de comeţ exterior (peste zece diplome) precum şi un curs postuniversitar la Academia de Studii Economice - ASE la Facultatea de Relații Internaționale, specialitatea *inginerie economică formare consultanţi în marketing*. Am dobândit dreptul de a mă recomanda la extern drept consultant. În această perioadă am studiat atât volumele economistului britanic de renume mondial JOHN MAYNARD KEYNES (tocmai traduse în limba română) privind macroeconomia și mangementul, politica de organizare și recrutare a personalului unei firme, cât și cum funcționează o firmă capitalistă, precum si cursuri de Economie Matematică publicate de ASE. Unul dintre principiile enunțate în cărțile lui MAYNARD era că salariatul își atinge pragul de competență cam în 5 ani de la angajare și apoi randamentul său profesional scade în cadrul firmei, rămânând doar rutina. Eu cred că am respectat de-a-lungul carierei mele acest principiu, mai întâi din intuiție apoi din cunoaștere.
    Zic acest lucru, pentru că am fost prof. de matematică de liceu primii trei ani și doi ani în MAROC (deși până în 89 am dat meditații sau am activat ca al doilea job la plata cu ora), cinci ani în cercetare ca astronom la Observatorul Astronomic, vreo 6 ani la ROMCONSULT, cca. 5 ani ca analist-programator pentru minisisteme de calcul la Centrul de Calcul al MCECEI, după care cam toți atâția ani ca Șef de Oficiu de Calcul la TEHNOFORESTEXPORT și în final până la pensionare și după, ca manager al propriei firme COMPCOM srl. (servicii IT). Din acest punct de vedere pot spune că am avut o viață profesională variată, intensă și  cu multiple specializări.
    Mă întreb eu acum retoric, câte firme actuale românești trimit proprii salariaţi la cursuri de specializare? Era o caracteristică a sistemului comunist trecerea prin stadii de perfecționare cu scoatere din producție. Multinaționalele au și ele o tradiție în acest domeniu.
    Mi-a rămas în memorie unul dintre preoiectele de la ROMCONSULT, la care întregul colectiv al serviciului Consulting III a muncit  pot spune zi și noapte,  pe vremea cînd își avea sediul lângă Palatul Telefoanelor, cu pauze de masă la autoservirea hotelului Intercontinental, în deursul câtorva săptămâni și cu întreruperi legate de etapele negocierilor.
    Este vorba de participarea la o licitație internațională pentru Biblioteca șahinșahului Iranului REZA PAHLAVI ARYAMER. În prima fază a participării la licitație pe lângă documentație s-a executat de către arhitecții din cadrul serviciului și o machetă foarte frumoasă din polistiren. Am reușit să ajungem în etapa următoare a licitației , mai grea, unde ne-am unit cu un contractor antreprenor turc. Cerințele determinate de caietul de sarcini și informațiile culese după prima etapă, ne-au determinat să solicităm sprijinul Institutului de Proiectare CARPAȚI de pe lângă CC al PCR, condus de ing. IONESCU ( tatăl colegei de la Biroul Prețuri și Eficiență ec. VASILESCU MIOARA născută IONESCU). Pe lângă ajutorul la prezentarea documentației legată în piele în China, ne-a detașat și un arhitect specialist, nimeni altul decât cunoscutul arh. DINU PATRICIU, viitor petrolist și politician.
    Macheta complet schimbată conceptual a fost de această dată executată din placaj traforat și lăcuit în culori diverse, o bijuterie. Am reușit să trecem și de această etapă și a urmat cea finală care cuprindea și evaluarea costurilor și comunicarea câștigătorului. La întocmirea părții de management al proiectului la care am participat, am avut opinie diferită de a șefului de serviciu ing. TEODORESCU N.
    Din experiența dobândită în sistem cunoșteam că, costul aferent managementului din întreaga lucrare, nu trebuie să depășească 10 procente. Șeful de serviciu, pentru a se lăuda în fața ministrului de resort, un susținător al său din umbră, și-a impus punctul de vedere pentru a crește cursul de revenire al proiectului care trebuia avizat de minister înainte de depunerea în străinătate. Știind cât am muncit cu toții, chiar neglijându-ne familiile, din acel moment m-am declarat ostil șefului de serviciu, cu consecințe pentru toată periada cât am mai lucrat la ROMCONSULT.
    Când ing. ORĂDEANU TITUS consultant internațional recunoscut ne-a comunicat rezultatul ultimei etape a licitației, mi s-a confirmat justa mea evaluare, pentru că licitația a fost câștigată de concurenții noștrii finlandezi nu pe proiectul de ansamblu (al nostru fiind mult superior) ci pe costuri ale etapelor de realizare; finlandezii nu au fost atât de lacomi.
    Serviciile mele cu specializare în învăţământ şi matematică erau valorificate şi de alte servicii ale IRC - ROMCONSULT; ca un exemplu: executam graficul GANTT (utilizat în matematica-economică) pentru proiectele seviciului Consulting II, la solicitarea ing. ORĂDEAN. În cadrul Serviciului Consulting II care avea domeniul asistenței tehnice și didactice cât și obiective ”la cheie”  în străinătate, eram solicitat să fac parte din comisia de recrutare mixtă pe limba franceză Algeria sau Maroc, pentru profesori care plecau în calitate de cooperanți în cadrul PNUD - Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Mă întâlneam cu mulți colegi profesori de liceu de matematică care veneau la comisii cu dosarele și mă întrebau dece nu merg și eu, mai ales că lucram la firma care-i trimetea.  
    Am vrut să plec mai demult, ani la rând, ca profesor cooperant în străinătate. Tot românul pe atunci voia să plece să lucreze undeva în străinătate, pentru că  România era o ţară cu graniţe închise liberei circulaţii internaționale şi se exacerbaseră lipsurile alimentare. Nu am reuşit, întrucât directorul inginer CRISTINEL VÂLCIU voia să-şi ia doctoratul în economie la ASE şi eu provenind din mediul universitar, trebuia ca împreună cu acad. M. C.  DEMETRESCU - întemeietorul AROMAR, să lucrăm la referatele şi teza lui de doctor.
    Activitatea serviciului Consulting III diminuând din cauza şefului de serviciu, care numai el se plimba prin străinătăţuri şi umfla artificial partea de management a proiectelor ca să intre în graţiile ministrului cooperării MĂRGĂRITESCU, care îl şi susţinea din umbră, directorul mi-a folosit capabilităţile în organizare ca să înfiinţeze două servicii gemene de participare la licitaţii internaţionale, unul în minister şi celălalt la ROMCONSULT. Așa credea el că se revanșează pentru munca mea pentru doctoratul său, moralmente eram flatat, dar materialicește nu am dobândit nimic. Am realizat integral toată documentaţia şi schema de organizare, participănd şi la şedinţele de definitivare a organizării de la minstrul MĂRGĂRITESCU (care a crezut că eu voi fi viitorul şef de serviciu la licitații în ROMCONSULT).
    Puţini mai ştiu că în acele vremuri, un inginer era plătit cu o clasă de salarizare mai mult decăt un economist la studii şi vechime echivalente. Eu fiind cu studii universitare, echivalente la salarizare cu studii economice, nu puteam ocupa o funcţie de conducere rezervată unui inginer sau chiar economist. A fost numit spre disperarea mea fostul meu şef ing. TEODORESCU care era în graţiile ministrului. După o perioadă  scurtă de activitate a acestui serviciu de licitaţiii, eu neavând nici un interes să-l sprijin pe fostul şef care nu ştia mare lucru, dar ar fi voit să se plimbe în străinătate, serviciul s-a desfiinţat.  De altfel şi directorul general, în urma unei aşa zise răzmeriţe create de disensiunile sale cu ec. MICU ALEXANDRU șeful de personal, în urma unor ședințe de partid furtunoase a fost destituit și a fost mutat la I.C.E.  DUNĂREA (efectua operații de comerț exterior pentru MAI)  în subordinea dlui. VOICULESCU  cunoscutul plitician -  actual deținut.  S-a schimbat cu această ocazie și sediul ROMCONSULT din cele două vile de pe Armenească, lângă Palatul Telefoanelor pe strada Matei Milo.
    Am fost mutat în urma conflictului cu șeful de serviciu să coordonez Biroul de Prețuri și Eficiență, fostul şef un economist armean SEMIZIAN LAURENȚIU plecând din ROMCONSULT. Tot în această perioadă a avut loc urmărirea și stigmatizarea de tineri care aflaseră și au participat la o mișcare de tip  YOGA (condusă pare-se de un fost coleg de clasă de la Liceul Sf. Sava pe nume STOIAN NICOLAE) considerată a fi o infiltrare a capitalismului în rândurile tineretului comunist român. Colega de birou ec.VASILESCU MIOARA care participase și ea (deși era fiica lui IONESCU de la CARPAȚI  tutelat de CC al PCR,  fiind tânără și în pas cu moda a apreciat practicile care mențin sănătatea precum și componența tinerească a colectivității din cadrul mișcării) a fost infierată ”cu mânie proletară” și dată afară din rândurile membrilor  PCR. Menționez aici că dacă în dosarul personal scria că ai fost dat afară din partid sau ai făcut parte din organizație de partid desființată, cariera profesională nu mai putea evolua. Tot în aceeași ședință a fost dat afară din PCR și bunul meu prieten, coleg la Consulting III ing. CRISTESCU COSTIN care a rămas în străinătate într-o deplasare și cu care pierdeam nopțile trăgănd muzica disco a anilor 70-80 pe MAYAK - magnetofon sovietic cu benzi magnetice. Eram în București, printre puținii care aveau muzică disco la zi (ABBA, BoneyM, QEEN, PINK FLOYD etc)
    Ca matematician şi cunoscând acum bine tehnica de comerţ exterior, eram cel mai indicat să contrasemneze cotractele pentru evaluarea prețurilor ofertelor și corectitudinea calculului de curs de eficiență. Îndeplineam în același timp și legătura dintre ROMCONSULT și Centrul de Calcul al MCECEI. Dar cum v-am povestit mai sus, doar giram funcţia, avînd drept de semnătură, dar fără a avea salariu de şef de birou (deh, studii universitare). După înscăunarea noului director  BĂDICĂ, am lucrat la cest birou până şi acest director a fost mutat în minister, rămânând ca director general în locul lui directorul adjunct ing. FLORIN BURADA. Între timp am şi avut norocul să vină un  economist mutat din minister, pe care l-am instruit în calculul cursului de revenire. Cu chiu cu vai l-am convins pe directorul BĂDICĂ în ultima lui zi în institut când ieșea din birou (pentrucă în zilele anterioare, deși îi eram subordonat direct, spusese secretarei că nu mă primește), să-mi permită să depun şi eu dosarul la comisia pentru recrutarea profesorilor cooperanți pentru Maroc.  A doua zi de dimineață nu le venea să creadă la colegi care îmi cunoșteau situația, că am obținut acceptul de a merge și eu la comisia mixtă marocană de recrutare. Surprinsă a fost și  delegația marocană, care cu o zi înainte mă avea în componența comisiei mixte de recrutare.
     Pentru a zugrăvi cât mai bine sistemul politic în care am trăit, vă relatez un amănunt care arată politica de pașapoarte a statului cu granițe închise. Ca participant la comisiile de recrutare pentru asistență didactică externă aveam contact cu serviciul de pașapoarte al Ministerului Învățământului de unde se preluau acestea. Când m-am dus să ridic pașapoartele pentru mine și soție (fiul meu fiind înscris în pașaportul acesteia) lucrătorul ministerului mi-a dat doar mie pașaportul și mi-a arătat doar pe cel al soției spunându-mi că a primit dispoziție să nu mi-l dea. Era să renunț să mai plec, dar n-am făcut această greșală și am avut norocul că soția este o luptătoare și a reușit după două luni să ajungă cu fiul meu lângă mine în Maroc.
    Doi ani am fost profesror cooperant de matematică la Liceul IBN KHALDOUN din Safi - Maroc unde am avut marea șansă să lucrez într-un sistem de învățământ copiat după cel francez. O experiență deosebită (note de la 0 la 20, greve școlare, imunitate universitară, examene de bacalaureat cu probabilități la matematică, etc) în care am fost profesor în adevăratul înțeles al cuvântului (nici directorul liceului nu se amesteca în predarea la clasă, care era supraveghiată de ministerul marocan de învățământ prin inspectori de specialitate) și pentru care îi mulțumesc lui Dumnezeu. Mi-am îmbogățit astfel experiența la catedră,  pe lângă cea în sitemul nostru din România după model rusesc.
    Așa am părăsit  ROMCONSULT, deoarece la revenirea forțată din Maroc (dictatorul Ceaușescu considera că banii luați de la PNUD pentru munca noastră nu mai sunt suficienți pentru visele lui de mărire, restructurarea Bucureștiukui și construcția CASEI POPORULUI) m-am trezit fără loc de muncă din cauza reducerilor de personal care se făceau și a faptului că contractul meu în Maroc era pentru patru ani, din .care am realizat efectiv doar doi. La revenire în România în 1984 două luni am trăit cu familia din salariul soției și din cafeaua și blugii aduși din Maroc spre valorificare (singura noastră acumulare de venit de la această deplasare externă).
    Puteam să dau în judecată ROMCONSULT să-mi recuperez postul, dar așa ceva era de neconceput în  sistemul de comerț exterior românesc al acelor vremuri. La sugestia unuia dintre foștii colegi de la biroul de personal din ROMCONSULT, Colescu care acum lucra în minister la Direcția de Personal, am mers să mă angajez la Centrul de Calcul al MCECEI condus de un matematician ca și mine DIMA DUMITRACHE, având în vedere și colaborarea anterioară. După evaluare dosar personal și testare profesională, am fost angajat ca informatician
    Din 17 ianuarie 1990 sub semnătura primului ministru Petre Roman I.R.C. ROMCONSULT a devenit firmă privată, dar tot în subordinea Ministerului Comerțului Exterior, s-a mutat în alt sediu și a continuat obiectul de activitate. Nu mai deține monopolul consultingului românesc, intrând în concurență cu firmele de aceeași specialitate românești și străine.
    Așadar din 1984 am început cariera de informatician (tangențe am avut și pe vremea când eram astronom, unele observații fiind prelucrate în FORTRAN la calculatoarele Centrelor de Calcul ale ASE sau ale Centrului de Calcul al Universitîții București) pe care aveam s-o continui până la pensie și apoi ca proprietar și manager al COMPCOM srl. fimă privată sepecializată în servicii IT.
    Experiența de consultant avea să-mi servească și ulterior când m-am calificat drept analist de minisisteme de calcul și aveam să execut programare și contracte de servicii informatice pentru diverși beneficiari sau când mi-am condus propria firmă
   
    Am scris aceste câteva rănduri ca mărturie veridică și trăită,  pentru a arăta generațiilor de după 1989, ce înseamnă un regim politic socialist cu granițe închise, comportamentul membrilor care transpuneau în practică ideologia partidului comunist și cât de duplicitar și dictatorial era regimul instaurat de NICOLAE CEAUȘESCU în perioada în care a condus partidul unic PCR și România.

NECULAI RĂDULESCU - astronom și consultant internațional.