COLECTIVUL DE CERCETARI SPATIALE

Cu Colectivul de Cercetari Spatiale al Sectiei de Astrofizica condusa de acad.p.m. Calin Popovici,  m-am intalnit cand eram student la Fac. Matematica-Mecanica din Universitatea Bucuresti ( caci pe acele vremuri, exista o Sectie de ASTRONOMIE,  care producea absolventi ), in cadrul practicii studentesti. 
Din cate imi aduc aminte colectivul era format din dr. ing. ALEXANDRU DINESCU - sef colectiv, dr. MAGDALENA GARSMARU,  astronom ION CORVIN SANGEORZAN.  Colectivul a luat fiinta odata cu lansarea 1-ului SPUTNIK,  o fotografie a traiectoriei acestuia fiindu-mi aratata de I.C. Sangeorzan , care se mandrea cu ea si zic eu, pe buna dreptate. Biroul colectivului era la et. 1 deasupra contabilitatii,  in cladirea de vis-a-vis de cladirea BOZIANU,  unde era biblioteca  si se tineau     cursurile grupei de studenti in Astronomie, in ultimii 2 ani de specializare.
La practica studentilor astronomul I.C. Sangeorzan, un pasionat de astronomie in general si popularizator al stiintei cerului,  se straduia sa ne  arate pe terasa Statiei de Sateliti ( aflata pe terasa corpului central al  observatorului - se ajungea prin cupola ecuatorialului- ),  cum se lucreaza cu camera NAFA,  pentru fotografierea satelitilor artificiali. Vazand interesul meu, m-a invitat odata la el acasa,  (statea pe str. Hepites, langa observator) sa vorbim despre pasiunea sa pentru popularizare si m-a invitat la Casa de Cultura "11 iunie" unde organiza cercul "PRIETENII COSMOSULUI"  .  Asa m-am imprietenit cu el, devenind membru al acestui cerc si tot atunci l-am cunoscut pe fizicianul V.V. SCURTU - astronom amator, popularizator al cosmosului prin articole si carti de astronomie, cu care aveam sa raman prieten pana in prezent (si caruia ii datorez reintoarcerea mea catre astronomie, din ultima perioada). Am participat constant pana la absolvirea facultatii, adica aproape 2 ani. N-am avut norocul sa prind o repartitie  la observator,  ca ceilalti doi colegi ai mei,  dr. Harald Alexandrescu ( la Colectivul de Cercetari Spatiale) si dr. Alexandru Dumitrescu ( la Colectivul de Stele Variabile ) asa ca,  am mers 3 ani sa predau la liceu. In aceasta perioada am pastrat legatura cu I.C. Sangeorzan la clubul PRIETENII COSMOSULUI. Intr-o zi  mi-a spus ca la observator s-a facut un post liber,  prin plecarea lui la Observatorul Popular si m-a sfatuit sa merg la acad. p.m. Calin Popovici seful Sectiei Astrofizica, care ma cunostea bine, intrucat la dumnealui mi-am sustinut lucrarea de diploma cu titlul " Transferul energiei interne in fotosfera soarelui " ( lucrare bine apreciata de profesorul meu de suflet ). M-am prezentat la Observator si i-am solicitat  postul liber, pe care l-am si obtinut prin  transfer din invatamant.

fig. 2 legitimatia de ASTRONOM

      Iata-ma deci astronom,   cu  legitimatie si cu marea satisfactie de a fi intrat in aceasta putin numeroasa familie. Colectivul avea acum  patru membri, la care avea sa se adauge si colegul dr. Ghe. VAS. Mi-am intrat repede in paine,  caci venise din colaborarea cu ASTROSOVIET,  o camera mai performanta AFU-75 ( intr-o cabina, pe terasa Statiei Sateliti )si trebuiau facute intens observatii de sateliti artificiali,  in cadrul programelor internationale ISAGEX, COSPAR,  INTERCOSM,  FRAROM.

  Avand si ceva abilitati tehnice,  m-am pasionat de observatii si treptat cu ajutorul colegilor,   am invatat  si programare in FORTRAN-77, pentru prelucrarea observatiilor ;  ca prelucrare fotografica, stiam deja (am organizat si condus un atelier fotografic la liceul unde am predat matematica).   Prelucrarea datelor (programarea se facea pe cartele ) s-a facut mai intai la calculatorul IBM al ASE-Bucuresti  (cat am tinut de Academia Romana ) si apoi la Centrul de Calcul al Universitatii Bucuresti (cand Observatorul  a tinut,  de Centrul Universitar Bucuresti).

fig. 3 N.Radulescu,mr.Radu,R.Dinescu,H.Alexandrescu

Asa,  am luat  cunostiinta cu Geodezia Spatiala si "cercul de simultaneitate " , am cunoscut  activitatea geodezilor militari (  faceam observatii cu doi ofiteri, mr. RADU si cpt. BALU de la Observatorul Militar al DTM , caci urmau sa primesca si ei in dotare o camera AFU-75).
Seful colectivului dr. ing. A. DINESCU era un om deosebit , ca si Seful de Sectie prof. dr. doc. C. Popovici;  primul imi zicea corect numele "NECULAI" fiind si fost  ofiter inginer, iar celalalt ma mangaia,  zicandu-mi "farfuristule",  caci era vremea in care se vorbea mult despre OZN-uri,  iar  impreuna cu I.C.Sangeorzan ( devenit directorul Observatorului Popular ),   faceam sali pline  cu astronomii amatori,   la "ASTROCLUBUL CENTRAL BUCURESTI " -   urmasul cercului " PRIETENII COSMOSULUI ".
Acum ACB strangea in jurul sau toti astronomii amatori din Bucuresti, coordonand activitatea Caselor de Cultura si a Punctului " SIRIUS " din Herastrau. Am urmat ani de zile,  acesta linie de popularizare a  cosmosului , in Bucuresti si provincie  ca lector al CC al UTC sau director de curs la Casa de Cultura   " 11 iunie" a sectorului 5.
Ca astronom ( caci asa eram incadrat, nu cercetator),  am avut parte de un colectiv de cercetare,  cu adevarat iesit din tipare; un sef  intelegator, colegi  deosebiti , fie protectori ca dr. M. Carsmaru -  cu multa experienta,  fie colegi de serie,  de la facultate sau de la celelalte colective din cadrul sectiei ( nu pot sa nu  mentionez pe dr. HARRY MINTI de la " Telescop"  care m-a ajutat cu programare "micilor patrate" in programele de prelucrare a observatiilor pe care le executam ). Fiind un colectiv mai numeros acum - 6 cercetatori:  ( A. DINESCU, M.CARSMARU, H. ALEXANDRESCU, Ghe. VAS, I. PREDEANU si cel care scrie ),  am inconjurat colectivul " Solar",   obtinand langa ei un alt birou , in care ne-am adunat cei care fumau  ( baietii, fara sef ). 

Am avut atunci norocul sa avem si masini de calcul "performante " pentru acea vreme - chiar si o masina de calcul electronica bulgareasca " ELKA" cu cifrele in tuburi electronice si precizie de 16 zecimale.

fig.4 CONTRIBUTII in ASTRONOMIE

 Munca era in toi, observatii, prelucrari, discutii stiintifice in domeniu, participari la simpozioane si conferinte in tara si strainatate, presarate cu cate o sedinta de ping-pong in sala de sub biblioteca " BOZIANU ". Activitatea stiintifica era deosebit de prolifica, se poate vedea din numarul si varietate articolelor publicate in CONTRIBUTII IN ASTRONOMIE - publicatie a observatorului si numarul observatiilor prelucrate era pe masura numarului de observatori din cadrul colectivului( se poate vedea alaturat cuprinsul publicatiei).

fig. 5 cuprins CONTRIBUTII in Astronomie

Cat am tinut de Academia Romana, pe langa participarea la conferinte de specialitate in Aula Academiei si masina,  care ne prelua la sfarsitul serii de observatie si ne lasa pe fiecare in apropierea casei, lucrurile s-au desfasurat  asa cum ne doream toti,  intr-un mediu de cercetatori-astronomi. Am trecut apoi la Centrul Universitar Bucuresti si CNST, fara masina  la sfarist de seara de observatii, cu participari la simpozionae si conferinte fie in Aula Universitatii,  fie la IFA- Magurele si avand in plus doua colective nou infiintate, cel de "Biologie Cosmica" condus de dr. M.D. NICU si cel  de "Cercetari Gravitationale" condus de  ing. D. ZUGRAVESCU, ambele avand birourile in cladirea " BOZIANU " , reamenajata.
 La acel moment t=0,  organizarea cercetarii stiintifice in observator cuprindea: Sectia Astronomie Fundamentala ( condusa de director prof.dr.m.c. Acad. C. DRAMBA) cu colectivele "Ecuatorial" (sef- dr. C.Cristescu), "Meridian" (sef- dr. E. Marcus), "Statia Timp" ( sef- V. Stavinski), "Biologie Cosmica" (sef- dr.M.D.Nicu) si colectivul "Cercetari Gravitationale" ( sef- ing. D.Zugravescu); iar Sectia Astrofizica ( condusa de prof.dr.doc. C.POPOVICI) avea colectivele "Soare" (sef- dr. E.Tifrea), "Telescop-stele variabile" ( sef- dr. H.Minti, aici se afla si biroul sefului sectiei), "Sateliti Artificiali" (sef- dr.ing.A.Dinescu).

fig.6 C.Popovici catre SATELITI - UAI73

Am avut, pot spune un noroc unic sa pot participa la Adunarea Generala Extrordinara UAI din  Polonia 1973 (cea ordinara a 15-a tinandu-se la Sydney, Australia) cu ocazia a " 500 ani COPERNIC",   unde am plecat ca excursionist al CC. al UTC ( pentru care tineam conferinte prin tara ), insotind delegatia romana condusa de prof. dr. doc. C. Popovici.

fig.7 cu D.Chis (dr) la TORUN

In cadrul acestei participari , de neuitat m-am imprietenit si cu dr. DORIN CHIS - de la Observatorul Cluj,  cu care am impartit o bursa data de ASTROSOVIET prin mijlocirea prof. C. Popovici. 
Bursa ne-a permis sa facem o excurrsie organizata de Congresul UAI " PE URMELE LUI COPERNIK"  cu participare la sedintele din TORUN si apoi prin orasele prin care a stat marele Copernic (Gdinya, Sopot,  Olstin, etc). Asa am ajuns si la Marea Baltica,       ( tocmai trecuse Concursul International  de Muzica Usoara de la Sopot unde LUMINITA DOBRESCU castigase cu rasunet - fiind inca poze cu ea pe peretii orasului ).        
  Intre Olstin si  Warsovia s-a defectat autocarul, un IKARUS si am stat o  noapte in camp,  pana la venirea unui alt autobuz,  care ne-a preluat.

fig.8 filatelie UAI-73      

Asta era in '73 , iar in '75 am fost la Simpozionul Satelitilor Artificiali  de la Budapesta (impreuna si cu sotia )  stand in VASASZ - oraselul sportivilor maghiari. Aici ca si in Polonia,  am vazut ce inseamna o sustinere a diasporei, chiar in conditiile apartenentei la " Lagarul Comunist ".  Am facut si cercetari de astroclimat ( ce placut a fost cu colegul HARALD la "Miorita",  pe Bucegi ),  caci erau in perspectiva niste fonduri  pentru aparatura noua. Lucrarile stiintifice si comunicarile  erau numeroase si colectivul nostru ajunsese bine cunoscut,  in tara si strainatate.

fig 9. acad.p.m. CALIN POPOVICI

Era prea frumos sa continue asa,  prof. dr. doc. C. Popovici - " SEFUL " nostru s-a imbolnavit, spre nesansa noastra;   si de aici,  au aparut necazurile...  Sectia Astrofizica pe care o conducea, a devenit astfel o prada cautata  de cei care isi doreau sa avanseze pe postul lui; daca ar fi fost din cadrul sectiei nu era o problema, dar  era cineva de la Sectia Astronomie,  dna. dr. C. Cristescu,   care-si dorea acest post si de aici avantaje si pentru ceilati din sectia sa,  care puteau avansa. N-a trebuit mult ca sa apara o dezbinare serioasa intre cele 2 sectii.
Avusesem un prof.dr.doc. la conducerea sectiei si avand destui doctori,  in sectia noastra,  nu intelegeam dece trebuie sa vina altcineva tot dr.,  dar de la alta sectie - specializarile fiind diferite. Nedreptatile, genereaza cel mai adesea,  revolta ( vezi si piata "EUROMAIDAN"  din Ucraina ).
Membrii Sectiei  Astrofizica s-au revoltat,  sustinand ca e o sectie de viitor,  care poate fi condusa de cei specializati in domeniu; astfel ca au aparut memorii la forurile conducatoare  in afara observatorului.
 La Sectia de Astronomie s-au raliat si cei de la " Biologie Cosmica " si  " Cercetari Gravitationale " - colective alipite de curand,  sustinerea venind si din partea Directorului prof. dr. C. DRAMBA si a secretarului PCR  dr. V. IONESCU.
Ne-am trezit astfel cu " COMISIA CENTRALA DE CONTROL MUNCITORESC" a CC al PCR, care ne-a pus sub observatie o jumatate de an, in care trebuia sa notam pe carnetele proprii , ce faceam  pe ore in munca noastra de cercetare.
 Gata traiul linistit de cercetator-astronom, au aparut incordarea, sedintele numeroase de partid  si presiunile ( eu impreuna cu V. Dinulescu, eram adjunctii Secretarului de Partid )  si cei de la Sectia Astrofizica,  se bazau pe noi in confruntari. In final,  noi cei doi, am fost invitati la Centrul Universitar PCR ce-si avea sediul in Conservatorul  din Bucuresti  si in biroul secretarului (  care pe atunci era actorul OCTAVIAN COTESCU ) , seful CC de CONTROL MUNCITORESC,   ne-a pus sa semnam retragerea  memoriului final depus de sectia noastra;  in caz contrar,   ni s-ar fi desfiintat Organizatia de Baza PCR,  cu toate consecintele,  in dosarul fiecaruia (  insemna lipsa de avansare si inchiderea perspectivelor economice si de cercetare ).
 Ni  s-a spus ca daca acceptam, solicitarile noastre se vor rezolva mai tarziu,  ca acum nu se putea si sa avem rabdare. M-am sfatuit cu  V. Dinulescu , am cantarit si am semnat cu un " DA " scurt, dupa care am plecat amarati.
Modificari au avut loc,   e adevarat, dar mai tarziu. Sub imperiul celor petrecute, deceptionati si nemaivazand perspective de dezvoltare a cercetarii si personala, unii dintre noi am inceput sa ne cautam de lucru , prin alte parti.
 Asa, eu , printr-o intamplare,  am ajuns in comertul exterior la " ROMCONSULT " - unde am devenit consultant ;  dr.ing. A. Dinescu impreuna cu sotia R. Dinescu ,    H. Alexandrescu si Ghe. Vas la IGEFCOT ( tot in geodezie ) ,  M. Ganea a plecat in strainatate mai tarziu,  iar dr. Harry Minti,   cu proces si desfacerea contractului de munca cu litera " i " ( adica disciplinar )  , la ICPE;  unde mai tarziu,  directorul dr. ing. FLORIN TANASESCU,  i-a dat  in subordine un colectiv de cercetare, pe care l-a condus cu brio,  pana la plecarea din motive familiale in Israel.
Mai tarziu si dr. ing A. Dinescu impreuna cu sotia a parasit Romania , iar cei doi colegi;  H. Alexandrescu,  a devenit directorul Observatorului Popular,  iar dr. Ghe Vas,   directorul Cercului de astronomie si Observatorului  de la Palatul Copiilor Bucuresti, ultimul intorcandu-se intre  timp,  sa lucreze iar,  la Observatorul din Cutitul De Argint.
La colectiv au ramas M. Carsmaru si I.  Predeanu, in perioada urmatoare;  dar COLECTIVUL DE CERCETARI SPATIALE a disparut treptat, ca si sectia de Astronomie a Fac.  de Matematica a Universitatii Bucuresti. Acum,  nici nu mai e pomenit in lucrarile Observatorului, decat la modul trecut ( lucrarile noastre stiintifice publicate, parca nici n-ar fi existat), ca si cand a fost ceva efemer.
Noile generatii,  poate nici n-ar mai fi aflat,  despre acest colectiv de avantgarda in cercetarea astronomica romaneasca;   asadar m-am apucat sa scriu, poate va ramane pe undeva...  intru-un colt de retea.
  Geodezia Spatiala in Romania,  se mai  poate  revigora doar poate,  prin initiativa  observatorilor militari si a bravului nostru astronaut gral. DUMITRU PRUNARIU,  sau va ramane poate..  o materie de studiu,  in invatamantul romanesc.